într-o zi mama o fiert vin pentru teteia,
grijea tot ce era mai bun pentru el, nu ai fi zis, dar
se vedea farfuria, acoperea cana, un prosop deasupra,
înfășurat bine să țină căldura,

era iarnă,
am tras scaunul lângă fereastră, curioasă, mă uitam
cum ningea, nu înțelegeam de ce zăpada e albă?
copacii parcă erau murdari de smântână,
tractoarele huruiau pe drumul nici înghețat nici dezghețat,
simțeam frigul umed, intra printre crăpăturile de la geam,
în veranda plină cu abur, mama spăla rufe.

îmi era urât, veruța făcea nani, luminița era la școală,
mama, groasă cu bălaia și tot nu aveam cu cine să mă joc,
nu-mi găseam locul, mă tot zvârcoleam, m-am dat jos de pe pat,
m-am dus la masă, m-am ridicat pe vârfuri,
am întins brațele cât am putut, am tras cana fără să vărs,
se merita cinstea și numai pentru așa reușită,
cu poftă, dar și răzbunare, am băut tot vinul,
era un pic dulce, un pic acrișor, negru ca tăciunele,
avea nucșoară de care mama punea și la cozonac,

am ieșit în verandă, stătea aplecată deasupra alghiei,
părul prins la spate într-un coc rotund, ai fi zis că o păzea,
harnică, săpunea hainele cu mâinele,
am apucat-o de rochie, trăgeam, împingeam alghia s-o vărs:
- speli și speli zilnic, nu te saturi de spălat,
spuni cu șini sî mă jioc?

a văzut mustața, nu s-a pierdut cu firea:- hai, fuguța la somn


notă: groasă - însărcinată
bălaia - blonda