În ziua-n care am împlinit prima oară
Șapte ani de acasă, eram la Voivodeni
Mama ne-a făcut un tort cu cremeș
Și-o tavă de cozonaci cu nuci și cu mac
Tata mi-a adus o tricicletă și un cățeluș
Sora și fratele meu mi-au dăruit
Un coif de poveste și o mingiuță de un leu
Prietenul meu, Cornel al lui Nonu,
Mi-a dat o praștie și o pușcă de soc.
În ziua aceea, pentru prima oară
Cerul a coborât pe pământ
Singurul meu gând era acesta
Casa, curtea și grădina noastră
Se întind pe un colț de Rai

A plecat Începutul de la casa lui
Pe cărare neumblată
Pe rouă nescuturată
Din Acum şi Altădată

Sigur că nu-i destul să priveşti
Trebuie să şi vezi
Şi vederea cu ochii de sub frunte
Se completează cu vederea cu ochii minţii
Şi cu ochii sufletului…

Acum, peste două zile,
Trăiesc a 11 oară această aniversare
Cărările inimii sunt pline de clipe lungi
Colorate și luminate de o lumină interioară,
Ca atunci când făceam șapte de ani acasă
Pentru prima oară…

Inima sub Rană
Rana deasupra Inimii
Picură o Lacrimă
De Fericire, Recunoștință și Vindecare

De sub Păsărar, cu multă candoare
Privește lumea, Ynna-Myka,
Pisica noastră cu trei picioare
Adusă de Linda, la Pescărie
Pentru că așa a fost să fie…

Multe şi mărunte-s clipele omului
De aceea-mi place să trag de ele
Să le lungesc cât mai mult
Şi astfel să călătoresc
Şi să iubesc între lanuri, pe-o rogojină
Mingiuța aceea de un leu
Ajunsă acum bila din ultramarin

https://en.calameo.com/read/002975624283331bc61d8

Deocamdată, atât am avut de spus…

Constanța, Joi, 29 Februarie, 2024