noematica mea
de toate zilele
și toate nopțile
mă implor să nu-ți mai scriu
poezia e doar un banal procedeu de evacuare a sinelui
cuvintele nu mai deschid calea cunoașterii
din când în când
legate la ochi
împart dezastre la doi
într-o escatologie în care mai intră
modul cum așezai dimineața
rama ieftină luată din Obor
a lui Noli me tangere
și eu priveam ca un tâmpit
mâna stângă un refuz
mâna dreaptă hai să fugim
singurul acces cognitiv nefiind decât țâțele tale generoase