Personale - Poem fără mine acasă de Zavalic Antonia-Luiza

poezii v3	Agonia - Ateliere Artistice \| Reguli \| Mission	Contact \| Înscrie-te



Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier

Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale

Texte Recomandate

￭ (Momentul acela cand…)
￭ prolegomene la un plan de acțiune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane și un gol venit de nicăieri
￭ un poet îmbrăcat în negru și mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muștarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidențiale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
￭ tragedie greacă
￭ în pod ard niște fotografii cu tine

Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact

Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor

Comentariile membrilor

Vizionări: 720

Poem fără mine acasă
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Zavalic Antonia-Luiza [Antonizzi ]

2023-07-20 | |

Presari oglinzi peste tot
o pleoapă vie descifrează atingerile din întuneric.
Cerul își ascunde un capăt.
O inimă fără oameni e ca un înger ce umblă legat cu bombe.

Sufletul meu este o fuziune perfectă între rachete și catedrale în turnul orașului interstelar.

Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri.