îmi pun pe mine fluturi cu aripi arse-n soare
să mi se pară că-s ființă-n devenire
și sar, și sar, fără oprire
să creadă lumea că sunt o zburătoare

să-mi fie leac de inimă cu normă
eu fur nectarul florilor de tei
la fiece secundă trei bătăi
și una-n plus când stăm de vorbă

abdic în fiecare seară și adorm
alături, fluturii ce-ți joacă-n pântec
viers dulce se transformă-n cântec
iubirea noastră prinsă-i în cocon

doar dimineața vrea să ne ucidă
eternitatea, în zbor de crisalidă