poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-02-12 | |
în copilărie
am trăit cu frica teribilă de ursoaică mănâncă-ți supa că te ia ursoaica/ dormi că vine ursoaica mergi la grădiniță (exista și pentru mersul la grădiniță o ursoaică) animalele-astea fioroase mișunau prin toate cotloanele aveau sălaș în case unde creșteau copii a fi căpăta acolo reflexe insurgente pline de putere te luau de guler/ te scoteau afară în ger câteodată îți luau chiar mărul dosit în buzunar din felia de pâine cu marmeladă mai primeai doar jumătate târziu am învățat că orice boală are leacul ei/ prin urmare și frica buzele învinețite se dau cu puțin ruj/ mâinile înghețate se pun în mănuși pâinea nu are nimeni dreptul să ți-o înjumătățească acum nu mi-e frică decât că n-o să găsesc cuvinte potrivite să-ți scriu știu ce vrei să spui poezia e un fel de sanatoriu/ din care nu mai ieși niciodată întreg la minte despre suflet să nu pomenim aici/ sufletul nu se lasă palpat în stare vie este esență tare doar că și el uneori se-nmoaie de la rugăciuni se face precum sânul maicii Fevronia după vecernie cald/ lunguieț ca o pară cauciucată bună să destupe trupul să-i elibereze virtuțile în ce ne privește pe noi să-ți scriu înseamnă să mă fac auzită să-ți demonstrez că am curaj pot aștepta o nenorocire cum aștepți trenul/ deși bate vântul prin buzunare în loc de bilet îmi rămâne fantezia oricărei destinații spre tabuurile copilăriei (taci și dormi că te ia ursoaica!) nu mai aștept nimic de la copilărie a rămas undeva pe fundul memoriei precum o clisă de gem pe fundul borcanului din iarna asta ce mă sfătuiești să păstrez și ce să-ți trimit vine la mine o umbră se preface că sunt eu/ când încă nu știam câtă bărbăție se află într-un plâns adevărat mi se așază umbra în brațe și brațele se fac atât de grele încât o rog să mă scape de ele promisiuni sunt pe toate rafturile existenței umbra mi se mută în ochi globii oculari devin o perfuzie cu ficțiuni/ mintea un ac lung și subțire/ de unică folosință 12 cm în pielea realității și nicio sângerare adevărată de la mine până la tine înflorea cândva un câmp cu maci altfel de sânge într-un altfel de trup încă o frustrare a copilăriei/ vei zice dar lasă toate vârstele sunt înșelătoare toate au o ursoaică ascunsă/ care te-ar sfâșia din te miri ce orso nel infanzia ho vissuto con la terribile paura di orso mangiati la zuppa senno ti porta via l’orso/ dormi che arriva l’orso vai al asilo (esiste anche per andare ad asilo un orso) questi animali feroci vagavano da per tutto avevano posti nelle case dove crescevano i bambini essere acquisisce riflessi ribelli pieni di potere ti prendevano per il colletto / ti portavano fuori al freddo ogni tanto ti prendevano anche la mela nascosta nella tasca la fetta di pane ti avveniva solo la metà tardi ho imparato che qualsiasi malattia ha la sua cura/persino la paura le labbra contuse si truccano con rossetto/ le mani gelate si mettono nei guanti il pane nessuno ha diritto di dimezzarlo adesso ho paura solo di non trovare le parole giuste per scriverti so cosa vuoi dire la poesia e una specie di sanatorio/ da cui non uscirai mai con la mente intera di anima non si può parlare qui/ l’anima non si fa toccare in stato vivo è l’essenza dura solo ogni tanto diventa morbida dalle preghiere diventa come il seno di madre Fevronia dopo vespro caldo/allungato come una pera gommata pronta per stappare il corpo per liberare le virtù per quanto riguarda noi scriverti significa di farmi sentire per dimostrarti che ho coraggio posso aspettare un disastro come aspettassi un treno/ anche se tira il vento nelle mie tasche invece del biglietto mi rimane la fantasia di qualsiasi destinazione verso ai tabù dell’infanzia (zitto è dormi se no ti prende l’orso) non mi aspetto a nulla dalla mia infanzia è rimasta da qualche parte della memoria come un po' di marmellata sul fondo del vasetto questo inverno che mi consigli di conservare e che ti devo mandare viene da me un’ombra che fa finta di essere io/ quando non sapevo ancora quanta mascolinità può essere in un pianto vero l’ombra mi si mette sulle braccia e le braccia diventano cosi pesanti che la prego di levarle le promesse sono su tutti gli scaffali esistenziali l’ombra si sposta negli occhi i bulbi oculari diventano una flebo di finzioni/ la mente un ago lungo e sottile/ usa e geta 12 cm nella pelle della realtà e neanche un sanguinamento vero da me fino a te una volta fioriva un campo di papaveri un altro sangue in un altro corpo un’ altra frustrazione infantile/ dirai ma lascia perdere tutte le età sono ingannevole tutte hanno un orso nascosto/ che potrebbe strapparti senza motivi (Traducere în limba italiană, Gabriela Cojocaru) |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate