poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 110 .



N-am să vă zic de pisicuțe facebook
personale [ ]
Fiorii unei pisici gri

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Marksikt ]

2021-02-11  |     | 



N-am să vă zic. De pisicuțe facebook. De eternul feminin al ei, vioarei căprioare, fulgul viselor noastre. Nu-nú, doar vă zic. Înfricoșatul, uimitul, perplexul înfuriatul fior al lui unde-mi-s-vremurile-de-altadat’. Pe care-l simte cumva arătarea însuflețită care a apucat să trăiască mai mult. ,,Vezi că trecuși de șaizeci...!” ,,Who me?!” ,,Ba nu, optzecișitrei, mai ești pe aici?”... ,,Nouăzeci și doi bătuți pe muchie. În genunchi!”. De cum a-nceput sa curgă curent prin sinapse, s-a cuibărit spaima de a nu vedea Lucrul în față: ,,Unde-i viața mea?!” șoptit în silabe, idiome, spaime, umbre, gînduri din spatele gîndurilor ca niște pisici gri pe-ntuneric. E ceva și nu știu ce.
Și-apoi,chiar așa de răi de ne gîndim la noi n-om fi. Îmi amintesc pe Mastroiani, un bărbat copt, un senior, destăinuind că simte viața lui ca pe un drum din satul sau în satul vecin peste vale. Nu trecu anul și nu mai fu. Mastroiani, cu vocea de topea o inimă întreagă. Și apoi, după el de-a valma, Laforêt, Djuvara, Cohen, Bowie, Hawking cel ce stătea strimb ca să gîndească drept pînă la capătul lumilor, măscăricii iubiți ai vieților noastre.
Nu, e oribil să rămîi fără viață! Dar eu tot mai cred. Dacă nu numărăm dobitoacele, ne-am adunat ca la șapte miliarde, amar și-amar de omenire. Nu s-ar putea dacă fiecare din noi punem laolaltă cîteva minute de viață... ce-ar fi citeva minute, tot murim, cum spunea olteanul. Se-adună acolo miliaaarde, zeci de miliarde de minute, secunde puhoi și cineva mai înțelept să facă cumva să se dea la cei în nevoie pe care atît de mult îi iubim că le dăm minute.
C'eravano tanto amati. Să-i vedem pe toți pînă ce nu vom mai fi noi și urmașii urmașilor noștri. Doar pentru ei. Minute. Miliarde de bătăi de inimi.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!