închisoarea ta se numește azil
te-au tuns soldățește ca pe-un răcan
tu
nu ești răcan
te-au legat de mâini
mâinile tale vinovate de nesupunere

nu știi unde ești
nici de ce

închisoarea mea se numește vizita la tine
stau în picioare
vizita asta mă numără/cum se numără un boxeur
sunt knockout încă de la intrare

ce mai faci te doare ceva/nu mă doare
papucii bărbătești de sub pat
ce e cu ei
sunt pentru ăl bătrân
dar el a plecat încălțat/și pe-colo
lumea nu poartă papuci
nu umblă nici în picioarele goale
toți
poartă pantofi noi-nouți
resentimente nu există
nimeni
nu fură/nu minte
nu-și ascultă bătăile inimii
pentru că pe-acolo
nu au

libertatea mea se autodevorează
a ta
aciuată sub frunte
înoată într-un fluviu murdar/tremură
de câte ori îți trece furtuna prin creier

dincolo de ușa asta din termopan
îmi stâng libertatea sub coaste
merg cocoșată
aprind lumânări în biserici

câteodată
mă visez în corpul tău
răspund la numele tău
cu toate că
nu mi l-ai împrumutat niciodată
numele
nu se-mprumută decât copiilor
și nici atunci nu poți fi sigur că nu faci o greșeală

libertatea mea seamănă cu un guzgan
prins într-o clupsă
niciun consens cu organe vitale
când vreau să se termine totul
îmi vine-n minte vânătorul de crocodili
de pe discovery
steve irwin
el s-a dedat la prea multă libertate
nu se-nfricoșa de accidente mai mult decât de o filmare
din unghiul neadecvat
pân-a dat cu inima în coada pisicii de mare
ea
nu i-a mai dat inima înapoi

la tine
pisica de mare stă sub țeastă
dasyatis pastinaca
o aud cum sfârâie ca o tabletă efervescentă
îi simt mirosul de pește-mpuțit
după care apa se tulbură
și tu