Spiritul nu poate fi pervertit, esența lui are echivalențe cu esența divină și convertește prin sinergii care converg în esența procesând esențialul aflat în căutarea punctelor nodale pentru a le integra în dimensiunile existențiale ale omului ce vede în sensuri realizabile scopul și justificarea unei vieți în care evoluția caută s-o spiritualizeze.
Un om pervertit nu are acces la nemurirea prin avataruri nenumărate, căci karma îi sancționează actele pervertitoare și îl trimite într-un neant punitiv.
Voința converge eurile în individualitatea care accesează diversificarea eterogenă și cristalizează specificitatea definind și întărind caracterul, temperamentul și personalitatea care sunt uniformizate în social prin conveniențe.
Individualitatea iese în evidență prin vocații, creații și versatilități, pe când gregarul nu posedă superlativele spirituale ale creațiilor, este uniform, unidirecțional și unidimensional și a respins liberul-arbitru, având idiosincrazie și repulsie la libertatea în care percepea anarhia, haosul și exhibările.
Individualitatea dă imanenței originalitate și unicitate și desființează interconectările și empatia dintre oameni care grefau o unică stare planetară pe substanța ființială a oamenilor.
Individualitatea nu agreează multiplicitatea, augmentarea și omogenul care unesc oamenii până par clone ale minții planetare și are propensiune la inițiativă, inventivitate, inovație și competiție care ierarhizează oamenii.
Individualitatea se smulge din destinul unic planetar și își construiește propriul destin prin potențele, forțele și aptitudinile personale.
Gregarul multiplică în spirite neevoluate, incipiente ignarul și augmentează prostia ce stârnește anarhia demenței și inflația elucubrațiilor.
Gregarul uniformizează viața, realul, percepția și gândurile, dar în sens negativ și unde se manifestă gregarul lipsește creativitatea, inventivitatea, vocația, iar libertatea se transformă în dogmă restrictivă la care gregarul aderă.
Oamenii care nu pot ființa fără empatia gregarului văd în efectele lui un escapism pentru a evada din realitatea căreia competiția îi generează ipostaze contondente și traumatizante pentru oamenii gregari care rezonează la rudimentar, grosier, uniformitate și unidirecționalitate.