Fiecare nivel evolutiv al omului îl înscrie pe alte coordonate ale ființării, iar infinitul mic conține evoluția supremă a omului și infinitul mare are echivalențe cu evoluția universului.
Antropogeneza a început cu un inferior evolutiv extrem și a trecut prin puzderie de etape pentru a ajunge în stadiul actual.
Când omul va dobândi puterea de a manipula meta-urile, nivelul său evolutiv ar fi similar cu nivelul evolutiv al entităților din transcendent și cu cât omul își crește nivelul evolutiv, cu atât va crea minuni tot mai grandioase pe care le va fructifica progresul având coeziune cu evoluția.
Nivelul evolutiv atașând potențialul de spiralele evoluției, modelează un om superior care și-a făcut din viață un sincretism manevrând valoarea.
Involuția și-a pierdut vectorul negativ îndreptat înspre mahalalele existenței, fiind anihilat de vectorul pozitiv al evoluției.
Când nivelul evolutiv depășește nivelul superlativelor, omul este modelat de extra-uri ce-i produc revelații ale unei extra-realități pe care și-a însușit-o cea mai bună lume posibilă.
Un nivel evolutiv maxim l-ar aduce pe om în proximitatea supremului, când tot ce există are formele și consistențele esențelor veșnice, pure și inalterabile.
Un nivel evolutiv absorbind supra-urile ne-ar conecta la ființa universului și la absolut, iar la acest nivel negativitățile, minusurile, defectele și erorile ar deveni evanescente și ființa racordată la nivelul evolutiv rezonând la extra-uri, supra-uri, super-uri și mega-uri prodigioase și-ar amplifica dimensiunile progresiv, căutând să-și însușească infinitul mic, însă nu reușește, fiindcă corporalul închide esența omului și așază bariere peste care omul nu poate trece.
Infinitul mic este controlat și manevrat de demiurgul sistemului solar, iar infinitul mare este gestionat, procesat și controlat de savaot.
Omul planetar are mai întâi de cucerit o perenitate limitată de imaginația omului.
Când orice ne-am imagina s-ar materializa în viața care și-a anihilat limitele pentru a se extinde în necuprins, omul va atinge un nivel evolutiv maxim pe care nu-l putem întrece niciodată și dincolo de el s-ar afla nivelul evolutiv suprem ce coincide cu evoluția lui Dumnezeu.
O imaginație concretizată în teluric l-ar preface în absolut și când imaginația dezinvoltă deschide un portal prin care intrăm în palatul galactic al lui Dumnezeu, savaotul ne revelează creația sa de pe miriade lumi antropomorfice.