atâta timp cât tăcerea nu se desparte în două
atâta timp cât becul luminează egal încăperea/unde
avem un singur pat și insomnii comune
deci suntem împreună
până ni se urcă la cap fantoma lui altceva
cu impermeabilul său/ prin care
nu trece niciun glonț

inutil
să mai cumpărăm basmale negre/să
inventăm zile de doliu
ne omorâm timpul în puburi
dar cine nu știe că timpul nu se lasă omorât
că fericirea nu țopăie camuflată în pahare de votcă

dimineața călcăm pe vârfuri
facem pauze lungi
să nu răzbată din conversație efectul halucinogen/ al culpei
ne ducem la slujbele noastre cuminți
facem exces de profesionalism
de exigență
facem sondaje



suntem împreună
în camera noastră/ în patul nostru
ne uităm la un film cu chaplin
nu râdem la aceleași scene