doctorul mi-a spus
că am un șarpe mare în piept
mă uit atent în ochii lui și zic: doctore, scoate-l
dracului afară că mă sufoc!
doctorul, uitându-se lung pe fereastră, zice:
Bă Ioane, e februarie,
ninge și unele lucruri
nu mai pot fi scoase niciodată!

pe mama mi-o amintesc din ce în ce mai rar,
ultima dată când am văzut-o, avea ochii umezi și capul
acoperit, ca la noi la țară

fratele meu a murit înecat
și de atunci, tata a refuzat să mai trăiască

după ce l-am pierdut și pe tata n-am mai scos o vorbă
vreo două luni,
dracu știe ce mi s-a întâmplat
parcă mă ținea ceva pe dinăuntru!
în rest n-aveam nimic:
mâncam, munceam, umblam printre oameni

când eram copil, mama mă lua în cămară,
și mă punea să număr borcanele cu dulceață de cireșe

era mică, însă acest lucru n-o împiedica să
poarte în spate toate greșelile mele

de la un timp,
pe mormântul mamei, chiar deasupra capului ei,
a crescut un cireș,
și nu știu de ce,
de câte ori îl văd îmi amintesc rușinat că
niciodată n-am mâncat
din dulceața ei.