In fiecare zi, de dimineata, pana seara imi amintesc de mine. Orice secunda este strabatuta de reamintirea fiintei mele.
De ce fac asta? Pentru ca altfel as uita tot ceea ce am fost si i-as uita pe toti.
As uita experiente din care am invatat si ar trebui s-o iau de la capat.
Cu cat o faci mai temeinic, cu atat vei avea de invatat mai multe.
A memora, a rememora, nu inseamna a-ti imbalsama fiinta, a comemora-o, ci un exercitiu util in a sti in ce punct te afli in raport cu orice timp pe care il mai de petrecut in acesta lume.
Devine clar pe cine vrei sa tai in bucati, pe cine ai de hranit, sau de ce te duci in fiecare zi la serviciu.
Iti amintesti inclusiv ca vrei sa uiti de toate acestea, dar iata ca inca o faci.
Orice flegma verzuie, ori guma de mestecat lipita pe spatarul scaunului din fata, in timp ce-ti faci tranzitul intre casa si serviciu, iti amintesc de ultimii 20 de ani petrecuti intr-o aceeasi lipsa de reactii, de idei care sa implinesca furia tampa intiparita deja pe moaca ta batjocorita pe la spate de cei ce nu tin minte nimica.
De fiecare data te vei tine de manerul usii de la autobuz, ca sa nu-ti fracturezi piciorul ala, care tine minte ca mai are inca un kilometru de mers, pe jos, pana la munca, ce-i va hrani familia, atat de amintita in fiecare dimineata.
Doi copii cu-n grav retard, care urla si sparg ce le iese in cale si o nevasta rapitoare fara dinti care gateste de dimineata pana in zori oua prajite pe felii de paine arsa, un pic flambate cu votca.
Nu ai cum sa uiti o asa situatie motivotionala.
Maresti pasul, evident cu grija, caci stii deja orice gropita din asfaltul trotuoarului, confident si un pic inmarmurit de groaza celor ce vor urma la munca.
...Dar memoria te ajuta; nu uiti niciodata cine esti si te mandresti cu asta, caci stii mereu de unde ai plecat si unde vei ajunge.
Era tanara si inca mai avea placa; alerga bivolnic cutremurand vulcanii, inmarmurind fiarele din sanul naturii, un pic mai mic decat al ei; mireasma ei parjolea ogoare, mureau purceii in cotete, venea ninsoarea-n timp de vara, ploua in timpul saptamanii...; au mai murit si cateva sute de rate, parintii s-au sinucis din dragoste pentru ea, si cativa frati si surori, cam 20 la numar, au pierit scandalos de misterios in cimitirul din spatele casei.
Dar eu eram indragostit; niciodata nu vazusem atatea forme de relief intr-o singura fiinta. Munti, vai sesuri, paduri, rauri, continente; eu nu mai calatorisem niciodata.
Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa fiu explorator. Sa urc pe orice rau, sa pescuiesc din orice padure, sa...
A, domnul Gaoaza! Ce mai faceti?
Dupa cum stiti astazi sunt alegerile. De partea cui sunteti, daca nu sunt prea indiscret?
Eu, dupa cum stiti sunt de mijloc, de foarte mijloc, prins asa de cand ma stiu...intre doua factiuni politice de-o putere aproape egala; pot doar emite pareri subiective si primi orice accepta cele doua partide.
Cata subtilitate politica...; sper sa nu aveti fisuri locale, care necesita concedii medicale!
Oricum, am vesti minunate pentru dumneata. Cele doua partide au hotarat ca esti persoana cea mai in masura de-a depozita electoratul in..., intre..., mainile dumitale dibace.
Esti multumit? Nu ma intereseaza, la treaba!
Vedeti, asta inseamna sa stii de unde ai plecat. Iata promovarea atat de mult asteptata; de mine, de Frosonica, nevasta vietii mele, Ion si Jhon copii visurilor mele.
Acum poti bea un ceai cu gust de rachita, ptiu, si un pic de votca si poti visa ca esti, ca poti fi, doar daca iti amintesti in fiecare clipa cine esti!