Amintirea ta se compune din memoriile celorlalți
despre tine
unii au un surplus de mnezie
îți atribuie fapte pe care nu le cunoști
e adevărat uneori trebuie să excavez visul
spre a mi-l așeza în somn
visările mele amintiri despre tine-s puține
le porți în salbă direct pe nudul tău de culoare albă
mă lichefiez în dorul de tine ca ruga-ntr-o icoană
pătrunșii demoni în mine îi direcționez spre goană
stai de pază raificării oază ploaia cade-n ochii noștri
exerciții de lumină în întunericul cu monștri
proștii au mintea odihnită -îmi spuneai-
duc gândul șchiop la Dumnezeu ca mită
tu te înstelai și din lună picura sânge de minciună
îl al tău păr porți plete de-adevăr imunde
adevărul meu să mi-l inunde nu putem purta aceleași
adevăruri

în săruri
îți încarnez trupul să aibă gust la degustare
în carnea mea port tinerețea ca pe o frustare
nicăieri nu găsești asemenea cale spre nicăieri
din mâine izvodind astăzi un ieri