|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
■ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
tombe la neige personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Macovei Costel [cosmacpan ]
2013-12-13
| |
uneori viața se-ndepărtează până la estompare
alteori se-apropie atât de mult încât te scufunzi în detaliu
ciudat mod de a ne capta atenția
și de-a ne țintui în fotoliu
teatru al umbrelor, scena eternelor tânguiri
golul cuvintelor caută să exprime cât mai mult
dărâmând zidurile misterelor de nepătruns
dar ce pot face umbrele?
jurăminte fade dansează maiestuos
mulțimi năvalnice de „te iubesc” viscolesc șoptit
fugim de-adâncul nerostitelor cuvinte
lăsând tăcerile să muște-a ger
în teatrul umbrelor lumina e bolnavă,
conturul cuvintelor dispare
și-n golul rămas
înflorește visul unui zâmbet
|
|
|
|