poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-10-20 | |
nimeni nu vede cum floarea devine fruct
frumusețea fructelor coapte alină sensul vieții nedăruite frumusețea florilor ucide n-ai fost pregătit pentru atâta disperare ai fi vrut să fii fericit cât pentru o mie și una de vieți când omul nu-și mai poate domina singurătatea faptele sale pot fi multe el putând fi neasemuit de inventiv ori melancolic ascultând o muzică de pe o partitură indescifrabilă de melancolie nu te poți apăra cum nu te poți apăra de invazia lăcustelor faraonice acțiunea și non-acțiunea se-mperechează dar nu-și răspund pe câmpul de luptă ai rămas singur să atragi norii ploioși să hrănești lupii flămânzi din copilăria înfrigurată a stelelor fixe să alungi singurătatea celor mai singuri decât tine cărora viața le-a alunecat printre degete ca o meduză de smarald după ce toți eroii din cărțile de aventuri au murit faptele tale de arme nu mai au loc pe câmpul de maci roșii proaspăt desțelenit de frumusețea legendară a eposului leul adormit și sătul de nimic nu poate fi trezit cel care a văzut un leu melancolic îmbătrânise viața lui a fost foarte lungă și nu i se cunoaște locul de veci amintirea luptelor în goană de odinioară aduce liniștea peste cețurile veșnice urcând în gerul albastru melancolia mătură munții și-i înghite nu mai e timp pentru noaptea lumii îmi amintesc visul de copil venise iarna și mi-am văzut în vis propriile urme pe zăpadă pline de sânge am crezut că sunt ale prietenului meu indian rostind răspicat adevărul după asasinarea șamanilor îi învățase să mănânce din palma lui pe lupii-cățelandri mai târziu fiara din ei crescuse și devorase întregul ținut sălbăticit de cei care-i omorâseră pe șamani a venit taifunul și a ocolit insula pe care ne aflam fiara din nori întârzie să muște cu un stol de îngeri te întorci în vis cu lupii-cățelandri simți cum fericirea umple stepa nevăzută lumea înmărmurește în cămara de taină șamanică
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate