poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-05-19 | |
spitalul (închis pentru renovarea bolnavilor)
avea acum la mijloc de februarie halucinații cu primăveri lascive ca niște iele ce veneau să-i înece pereții proaspăt văruiți D. începuse de ceva vreme să plângă printr-o țeavă de polipropilenă ce o proptise fix în colțul camerei sale tratamentul cu lacrimi nu avea nici un efect asupra zidurilor... apoi a început să-i recite din textele lui cele mai de seamă: poem scris în curba de la răzoare sau amintiri de pe spinarea unui curcubeu alb-negru și nimic... atunci a decis să încerce terapia unui nou poem deși nu mai scrisese din liceu o poezie cu adevărat mișcătoare în săptămânile ce au urmat copacii s-au înfrunzit artificial și-au scos rădăcinile la vânătoare de păsări singuratice D. plimbându-se pe sub bolta de vie instalată în cameră ca veioză naturală a scris primul vers: tu perete speranța neînsingurării mele iar spre miezul nopții pe al doilea: ne amăgim lăsând să crească-n geamuri stele primăvara era pe-aproape liniile tramvaiului 25 se strânseseră la etajul 2 neurochirurgie din cauza depresiei provocate de ghioceii crescuți pe sub ele cu o violența galactică D. jovial ca o lalea târzie desena balansoare cu privirea pe cerul ghemuit în amintirea unui lac înghețat chipul iubitei lui apărea în instantanee colorate pe tranșeele dintre nori în inima pereților simțea o bătaie în plus apoi a început să-i scrie versuri tot pe cer: metroul zburând prin rădăcinile unui arbore bătrân citesc gânduri scrise agramat și caut încontinuu ce adevăr să-ți spun când eu mă zbat în coastele omizii sufocat liniștea descusută din crăpăturile pământului a început să bată ca un clopot ruginit când bolnavii au ieșit la pauza de puls ciocnindu-și umbrele de sticlă printre alei...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate