se făceau excursii cu elicopterul
(un fel de gadgeturi erau oglinzile pe verticală)
de multe ori prindeam loc pe trepte/ liber
așa bănuiam că-s mulți nu mi se spunea niciodată
priveam înălțimile curentul mă izbea în frunte
îmi intra pe ochi îmi ieșea barbă ca a sfinților
(despre care citisem că păcătuiseră) lacrimile dirijau curcubeul
eu descântam infinitul și elicea împătimea sunete

uitam de toate uneori pământul devenea arid
un bolovan ce dă cap în cap cu cerul până se înmoaie puțin
albește puțin ca lâna în care se tăvălește un purice cu coarne
el le tocește le tocește de tot și tot îi rămân

păpădiile treceau zburdau păpădii turcoaz

văzusem "destinație finală" urmăream semne de viață în sânii săltăreți ai mării
într-o zi am să zbor cu înotătoarele mi-am spus
și smuceam grozav de scară