ard niarne odată cu această flacără
și nu vreau să mă sting niciodată
privește-i frumusețea simte-i căldura
niarne se revarsă departe departe
până dincolo de moarte
ard ca un fir de eternitate priveghindu-l
să nu-i curm rostul uită-te la mine niarne
și spune-mi cât din mine arde și cât
am rămas în vechea mea decădere
ai face bine să nu mă minți rostindu-mi
ce vreau eu să aud spune-mi exact ce vezi
rănile durerile mi s-au topit deja într-un
echilibru fără lacrimi renasc niarne
înconjurată de îngeri cu toții vibrăm
într-o singură imensitate de suflete
zbenguind în lumină pentru o singură
clipă m-am dizolvat în ea și am aflat
că nu mai sunt o vagă-nchipuire
dintr-odată m-am luminat și am știut
ca ochii tăi doamne se uită la mine
sigur din ei pe frunte-mi atârnă fibra ta
de lumină îți văd și drumul de foc cu
mersul tău călcând pe păcat
întinde-ți și tu mâna niarne să atingem
această lumină și să ne-afundăm în veșnicia ei



19 aprilie 2011