poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-12-26 | |
În sala de așteptare a cabinetului medical puțină lume, doua mame cu copii, fetiță și băiețel.
Băiețașul de vreo 3 ani ținea de aripioare o libelulă, era foarte încântat . Fetița intră in cabinet cu mama ei, băiatul rămâne cu mama și libelula lui pe hol.Eu pe un scaun într-un colț apropiat. Îi aud vorbind: -Mami, libelula mănâncă polen ca albinele? -Da... -Și ne dă nouă mierea? -Nu, o mănâncă ea pe toată... Copilul mai face câteva mișcări și intervin eu: -Ce frumoasă libelula ai, i-ai pus nume? -Da. -Ce nume? -Ãăă...Libelulă.... Intervenție rapidă din partea mămicii lui: -Nu poate să o cheme "Libelulă", ea e o libelulă, când am luat cățelul nu l-am numit "Cățel", ci Blackie. -Da, nu l-am numit "Cățel"... -Dar pe tine cum te cheamă? interb eu - (nu ințelelsesem prea bine, decat) ...Andrei... și sunt cel mai puternic copil. -Dar ce mănânci că ești așa puternic? -Mănânc mult... cușcuș.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate