Nu agreez forma lipsită de substanță,
așa cum nu cred în existența substanței fără formă…

Îmi iubesc frații
pentru că suntem părți ale aceluiaș întreg,
Îmi iubesc părinții
pentru că eu nu sunt altceva decât o altă formă a esenței lor,
Îmi iubesc prietenii
nu pentru că îi consider prieteni,
ci esența mea în alte forme...
Îmi iubesc dușmanii
pentru că nu reprezintă nimic altceva decât
o formă lipsită de substanță.
Și l’aș fi iubit și pe Dumnezeu,
dacă ar fi fost mai mult decât
o substanță lipsită de formă.

Dar nu cred în substanța lipsită de formă,
așa cum nu agreez forma lipsită de substanță...