Suntem oameni, reacționăm emoțional, câteodată irațional, avem probleme de comportament și manifestări ciudate..
Roman Polanski a fost arestat în Þara Cantoanelor pentru un viol comis în urmă cu 31 de ani în SUA. Victima a fost o minoră de 13 ani, Samantha Geimer, astăzi mamă a 3 copii, stabilită în Hawaii. Miza se pare că nu a fost chiar triumful ideii de justiție, ci mai degrabă un serviciu făcut de urmașii lui Till Eulenspigel americanilor.
Presa elevețiană susține că guvernul l-a oferit pe tavă pe Polanski pentru a îndulci relațiile tensionate cu SUA, declanșate de scandalul secretului bancar.
Banul e ochiul dracului!

Piticul rău și depravat, autoportret Polanski, a tăiat-o în Franța după măgăria comisă, evitând contactul cu Hollywoodul sacrosanct și implicit teritoriul yankeu. Se intervine pe cale diplomatică, dar surprinzător nici o urmă de reproș din partea opiniei publice sau de remușcări din partea polonezului. Gândesc ca un tată de fete. Cu ce m-ar încălzi ca părinte oare, că un regizor genial, recompensat cu un premiu Oscar pentru fabulațiile sale din lumea celuloidului, comite un gest animalic, mutilând psihic o minoră pe care a abuzat-o sexual după ce intenționat a drogat-o și a îmbătat-o cu șampanie? Și toate astea la 41 de ani, nu are nici măcar scuza tinereții, când hormonii o iau razna.
Cu nimic, asemenea indivizi trebuie să plătească întocmai criminalilor de război, legea trebuie să aibă același efect și pentru muritorul de rând și pentru omul de geniu. Este simplu să fii geniu în literatură, muzică, cinematografie, pictură, științe, dar este greu să fii geniu în arta moralității. Samantha Geimer l-a iertat pe violator. Gestul ei uman, nobil, umilitor pentru consacratul cineast îmi reamintește o vorbă de duh a lui Noica : nimic fără pietate.
Pentru o asemenea trăire avem nevoie însă de divinitate. În inconștiența noastră l-am ucis din păcate prea devreme pe Dumnezeu și am descătușat instinctele, plăcerea animalică, inumanul, iraționalul, sinele. James Dean a fost portdrapelul generației rebelilor fără cauză, Nathalie Woode doar o victimă ineficientă și insuficientă, a cărei moarte nu a decriptat secretul perenului to bee.