poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ ​primul manifest al bucolismului etilic sau al etilismul bucolic, vă rog să mă credeÈ›i că nu mai È™tiu nici eu ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-08 | |
Incepi sa simti cum apartii nimanui. . . Cum ai ajuns la sfarsit.
Nu mai ai decat o singura suflare. Stii ca nu o sa mai urmeze o alta. Ai mai ramas cu o ultima dara de oxigen, sfasiata de pe peretii plamanilor. Incerci inca o sa o pastrezi in tine, incordandu-ti diafragma puternic, si deschizi ochii pentru inca o secunda, pentru a privi inca o data tavanul cu imperfectiunile lui, de care atarna panze de paianjen si coji desprinse de var. Si ultima lumina primita de la soare. Stiind ca nu o sa o mai vezi nicodata. Nestiind ce Dincolo. . . Nestiind daca moartea are o culoare . Nestiind ce te asteapta. . . Trupul devine din ce in ce mai contractat. . . Acea ultima suflare iese afara, incet, pe narile cojite de singuratate si pe gura intredeschisa, odata cu mirosul stomacului. . . Pe Veci
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate