s-a născut cu mâinile reci
e cu disperare iubită
dar n-o să iubească în veci!

e nefiresc de frumoasă
dar rece și tăioasă
ca o gură de coasă!
suplă e și nespus de mlădioasă

și unduitoare ca o trestie
dar n-are căldură de bestie
n-are doruri și nici dorinți
nici măcar drag de părinți!

iubește cu o patimă bine jucată
răsfață cu multă știință
și se lasă iscusit răsfățată
dar niciodată pielea ei de catifea
n-o să asude de patimă grea!

înfrigurat ai să-ți amintești de ea
ca de-o mantie răcoroasă de nea!
ai să-ți amintești de chipul ei pal
ca de-un nufăr tăios de cristal…