poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-02-07 | | Zburând spre înălțimi, la incredibila altitudine, șiruri de cocori mânați de destine spre țărmuri însorite, bat ușor din aripi, intenționând să evite furtuni infernale!.... Oare, cine i-a înzestrat cu aceste capacități instinctuale? Le-ai înțeles dorul? le-ai auzit strigarea? le-ai ascultat fiorul, înfruntând apriga moarte în drumul lor prin noapte? Trecând prin grele încercări, căutând un țărm însorit iar dacă n-au avut un bun conducător mergând în necunoscut foarte mulți cocori pe drum s-au pierdut? „natura elimină orice rebut!”... aceasta se plătește în Univers și nu uita tu, omule, revers. când tu cerșești o mână de pubere din soare când ceri o mână de argint din luna ce răsare! când însetat și tu visezi spre țărmuri însorite prin drumul tău în noapte prins în agonia morții și viața ta se stinge ca flacăra torții. În zadar, în rugă, ai dori, acum eternul cânt, Osana Cerului Sfânt, de n-ai îngenunchiat în vecernii sfinte, de n-ai băut cu sete din roșu elixir, suferința Sa de laur turnată-n crucifix, din al Cerului tezaur, te pierzi pe drum, în noapte, alunecând și tu în fioroasa-i moarte. "Oare, prin deșteptăciunea ta s-a îmbrăcat în pene șoimul și își întinde aripile ca niște seceri, spre miazăzi? Nu cumva vulturul se ridică în înălțime din porunca ta și își așază cuibul pe vârfuri neajunse? El își face sălașul în stânci și acolo petrece noaptea - pe un vârf de stâncă și pe vreo înălțime prăpăstioasă. Acolo el stă și își pândește prada; ochii săi străpung depărtările, Puii săi beau sângele prăzii și unde sunt hoiturile, acolo se adună vulturii". "Și Iov a răspuns Domnului zicând: "Știu că poți să faci orice și că nu este nici un gând care să nu ajungă pentru Tine faptă. Cine cutează, ai zis Tu, să bârfească planurile Mele, din lipsă de înțelepciune? Cu adevărat, am vorbit fără să înțeleg despre lucruri prea minunate pentru mine și nu știam. Ascultă - ai spus Tu iar - și Eu voi vorbi, te voi întreba și tu Îmi vei da lămuriri. Din spusele unora și altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut. Pentru aceea, mă urgisesc eu pe mine însumi și mă pocăiesc în praf și în cenușă". (Iov. Cap.39 și 42.)
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate