Următoarele remarci sunt cu dedicație pentru toți “cumnații, nașii, nepoții, mătușile bune, mătușile nebune, […], tovarășii de la raia, tovarășii din divan, tovarășii de la Înalta Poartă”.(I.D. Sârbu)
Politica este marketing la fel ca și cultura, religia, știința în ziua de azi. Nu este de mirare atunci că decizia cumpărătorului (citește electoratului) nu este rațională ci se supune unor trucuri (prezentate pe larg de Dan Ariely în “Predictably irrational. The Hidden Forces That Shape Our Decisions”). Dacă există vreo flacără violetă în politica noastră ea aparține creatorilor de imagine, adevărații magicieni ai zilei.
Ariely observă că oamenii preferă să aleagă între lucruri ușor de comparat și tind să lase deoparte comparațiile dificile. În cazul politicienilor Karl Popper a observat de mult că este mai greu de ales un conducător corect și cu mult mai ușor de ne-ales un posibil tiran. Aceasta a fost oferta electorală la ultimele două prezidențiale: aveai de ales între un posibil tiran (Năstase, Băsescu) și un alt candidat. Aici apare o întrebare evidentă: de ce nu a funcționat mecanismul și în defavoarea lui Traian Băsescu ?
Trebuie să recunosc că dezbaterea televizată a înclinat balanța în ultimele două campanii prezidențiale. În penultima campanie Băsescu (întâiul) se dedublează în fața lui Năstase pentru a sugera că există o alegere dificilă între doi comuniști dar una mai ușoară între doi Băsescu: unul comunist și altul epurat prin dilemele sale. În ultima campanie electorală toate eforturile din campania lui Băsescu au fost îndreptate către transformarea lui Geoană într-o marionetă sinistră. Acest lucru a echilibrat balanța dar nu a fost decisiv – alegerea rămînea dificilă și ambii candidați puteau profita de asta. Din nou urmărim o dedublare în direct – fără magie violetă sau de altă culoare. SOV îi face acest (de)serviciu lui Geoană din moment ce ziariștii care l-au fotografiat pe Geoană lucrau la Cațavencu și fuseseră convocați de dl. Vîntu în persoană. Plasarea acestui as în mîneca lui Băsescu a mai depins oare de făcătorii de imagine ? Aceasta ar fi singura întrebare cu privire la răsturnarea de situație (deja un fapt tradițional).
În final remarc tratamentul post-electoral al foștilor adversari. Năstase a fost neutralizat prin anechetă penală în timp ce Geoană a fost neutralizat prin penibilul situației, o situație pe care o voi numi “penală”. Această alunecare de sens între penal și penibil este mai grăitoare decît orice pentru justiția de la noi. Penibilul sau “penalul” este un mijloc prin care poporul își face singur dreptate atît cît poate. Dar cel mai adesea este tras pe sfoară - asta este funcția fundamentală a poporului.