prin mulțimea de trecători a interioarelor secrete
îmi fac loc tulburată de cum ți-se prelinge silueta
spre culoarele făuritorilor de muzică
pe dreapta și pe stânga laboratoare alchimice
în piatra luminii deschise cu simboluri magice

ușor te ating iar vorba ți-se răsucește în suflet
zefir din albastru cer dornic în mângâieri
cine te mai știe cum vreau eu a te cunoaște
făptură preaizvorâtoare din femeile neamului

de ai vedea urmele inimii supuneri ție
negre perle împletite cu flori de tei și mușețel
de te-ai arăta unor așteptări chinuitoare

promisă-mi ești cum numai visul te promite