poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-07-24 | |
Visuri , speranțe, toate adunate în grădina sufletului tău . Era licoarea ce încă te ținea în viața , ce te determina să lupți , să mergi mai departe. Știu! Deseori abandonată cădeai ,iar canicula deșertului apăsa tot mai greu pe umerii tăi firavi. Cu inima scăldată în sudoare și optimism , te-ai ridicat , ai mers mai departe , ceva te aștepta dincolo de nisipul topit de soare. Din ochii tăi senini au curs cândva lacrimi ce au răcorit pământul , din pământ au crescut trandafiri , iar tu in fiecare zi ai cules câte unul. Într-o buna zi însă , ai zărit o roza alba , pură și ai cules-o inocent fără să știi de fapt că ți-ai îndeplinit visul - doreai să cunoști o altă lume , iar grădina cea cu flori ți-a oferit oportunitatea – și ai plecat departe!
Te-ai trezit într-o dimineață prosperă acolo în vis, departe, știu cum te-ai simțit doar ți-am fost cel mai aproape. Þi se părea atât de ciudat, nu știai dacă e realitate, deși un străin printre străini , timpul trecea atât de ușor, nu mai aveai teamă , simțeai puterea de a învinge necunoscutul iar în jur erai cuprinsă de mireasma iubirii și simpatiei, ți-ai zis „sunt o picătură de ploaie între pleoapele grele de visuri’’. Departe de lumea ta din care nu credeai că te vei desprinde vreodată , ai întâlnit universul imaginației tale și important era că îl trăiai cu adevărat . Știu că îți aduci aminte de acei oameni minunați , cu suflete atât de calde. Þii minte?! Mereu pe fețele lor vedeai un zâmbet dulce iar în ochii lor semnul prieteniei sincere și necondiționate. În cele șase zile petrecute cu ei , aș îndrăzni să spun că ai cunoscut absolutul prin fericire, ai transformat necunoscutul în certitudini, iar ceva în tine s-a deschis puțin câte puțin precum un ghiocel în inima primăverii – ÎNCREDEREA ! Simțeai că lumea lor îți aparține , că ai mai trăit acolo într-o alta viață însa cel mai mult te-a încântat ideea că te-au acceptat așa cum ești , așa cum gândeai…..ba chiar ți-au admirat personalitatea și te-au îndrăgit nespus din prima clipă . În acea depărtare nu ai cunoscut prejudecăți , tristeți, dezamăgiri, regrete ci din contră te-au ajutat să redevii adevărata TU! Iubirea lor ți-au dat viață , te-a făcut să fii mai curajoasă , te-au făcut să te simți mai frumoasă , mai puternică , te-au învățat să îți înfrunți temerile , să te descoperi și să descoperi , ai realizat că viața merită trăită ! Jocurile , plimbările , seminariile, discuțiile , cântecele , bucuriile , glumele au rămas în tine , eu știu asta cel mai bine. Ceea ce ești acum datorezi destinului. Nu e așa că privești cu alți ochi viața ? Eu știu , eu simt , eu observ , analizez și percep în tine totul , am fost alături de tine și în tine, în fiecare moment și la fiecare pas al înălțării tale…….sunt amintiri care înving….. sunt esența ! Cineva va fi întotdeauna să te iubească , cineva va prețuii întotdeauna căldura zâmbetului tău cineva va încerca mereu să găsească cuvinte să-ți mulțumească pentru că ai umplut viața cu vise devenite realitate și amintiri frumoase . Amintirile aparțin trecutului, tu te-ai născut în trecut pentru a doua oară , tu trecut ce trăiește astăzi , aici , acum, prezentul, deci amintirile le vei purta mereu. Ai reușit să cucerești și să stăpânești destinul propriu. Ori de câte ori te privești acum îți aduci aminte de acel loc. Sunt clipe veșnice ale minții tale ce au reușit să pătrundă adânc marcând existența, trezind scânteia din tine . Trandafirul cules nu își va pierde niciodată petalele, tu îl hrănești cu zâmbete………iar eu cu amintiri. Noroc de mâna ce îmi scrie așa grăbită gândurile, alaiul emoțiilor , fericirea ce sprijină eternitatea să nu decadă în timp și care…..poate îi vor determina pe alții să de-a atenție micuțelor mele rânduri, lăcrimând vor culege trandafiri. Speranțele dau naștere unor visuri mari ! Mereu alături de tine ! Conștiința Ta „Viața nu-ți dă bucurii , ea îți dă doar timp și spațiu , depinde de tine cum le umpli!!!” |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate