“Biografia Coapselor” aduce în planul liricii un volum care dezvoltă imaginea corpului. Editată la Tracus Arte, cartea, în cele 99 de pagini, prezintă imaginile transfigurate ale erotismului. Mirela LUNGU îmbrățișează plăcerea poetică sub forma erotică care duce experiența la extazul produs de cuvântul neîngrădit și ruptura de lumesc. Erotismul este exprimat prin acțiuni care aparțin inevitabil inconștientului, susținându-se spiritul înnăscut materializat prin lexeme ce redau o continuă expunere a vieții. ”Realismul senzorial” este deslușit în cadrul acestui volum prin inflația corporalității dusă până în pragul obscenității. Dar volumul nu este obscen grație cotidianului, poeta oferind felii din realitatea dusă în cadrul intim al cuplului.
Volumul de față are o viață paratextuală bogată, pornind de la Coperta I - element de artă - realizată de Răzvan VOICULESCU, ce descătușează mintea de rigorile pudibondismului, până la Coperta IV, prin care volumul se dezvăluie cu ajutorul unor exegeți (Dan-Silviu BOERESCU, Horia GÂRBEA, Liviu ANTONESEI), ce evidențiază tema cărții.
“Titlul inițial era "badroomstories", așa se numește unul din blogurile mele. Cu toate acestea, m-am gândit să caut o variantă în română totuși. Pentru că nu am găsit o traducere directă care să mă convingă, am optat pentru un titlu "ocolit" și am ajuns, din aproape în aproape, la ... Biografia Coapselor. Cred că e sugestiv titlul, mai ales că și nudul artistic de pe copertă justifică alegerea din plin, ca să nu mai aduc în discuție texte propriu-zise” (M. LUNGU). Deslușind simbolul copaselor, semnalăm că piciorul este simțit de eul liric ca simbol al membrului viril, coapsele sugerând nevoia de mângâiere fină, de atingere și, mai mult, de penetrare, în acest mod bio-poemul deslușește erotismul într-o formă urmană antitetică cuplului Eros și Psyche. Poeta își definește titlul “ca o legătură indisolubilă cu tematica volumului. Nici n-ar fi putut fi altfel din punctul meu de vedere. Tematica abordată e una erotică, trebuie să recunosc, chiar dacă miza volumului acesta nu se oprește totuși doar la această viziune generală.”
Se remarcă subtitlurile în limba engleză/română, majoritatea sunt expresii ce au capacitatea de a susține elementul biografic (“proof of life”, “viața de după”, “pro bono”, “hotel belvedere” etc). Textele prezintă căutările de definire lirică într-un limbaj colocvial. Poemul “24H (angoasă literară)” este reprezentativ pentru cotidianul care se împletește cu definirea liricului, „o angoasă literară și-un pachet de țigări/ două apeluri ratate// scria cu roșu pe mess/ bună seara, iubito// și s-a terminat cu scandal literar”. Alte poeme susțin referentul iubirii, în același limbaj colocvial ce abundă în neologisme și cuvinte calchiate. Structural, poeta utilizează forma hibridă lirico-epică în format monobloc.
Amorul prezintă revelația sentimentelor descătușate de rigorile teluricului, ca în poeme „every single day of my fucking life (tanța+costel=love)”, „being human (mess/fight)”, „au fost nopți (the story of us)”, „19 (trucurile unei felații perfecte)”. Altă temă ce străbate versurile Mirelei LUNGU este cea a îngerului păzitor/muză ce ghidează cuvintele atât în planul descoperirii iubirii, cât și a literaturii: „uneori îmi imaginez că un înger veghează asupra gândurilor mele perverse [...] și le împiedică transformarea în real life”(„înger sub acoperire”).
Volumul este prezentat de Horia GÂRBEA ca unul ce “definește opțiunea ei pentru comunicarea tranșantă și dezinhibată. Poeta alege un mod de adresare direct, nesofisticat, care nu ocolește brutalizarea cititorului prin expunerea intimității ei. Mirela LUNGU are vocația transformării angoaselor personale în texte prin care receptorul să se identifice.”
Mirela LUNGU își relevă creația în final “Cu sonetul am început să scriu poezie, cu versul alb am încheiat o etapă, sper să urmeze proza, după cea de tip jurnal intim. Prin versul alb am vrut să-mi descopăr și să-mi expun și o altă latură, mai liberă, să zicem, de care cititorii mei cred că se bucură.”