Ieri imi spuneam ca dacă azi nu o să mai ningă o să trec un pic si prin Atelier să văd ce mai e pe acolo, ce mai e cu incercările mele literare.
A nins și ieri. Ninge și azi. Dar am aruncat o privire pe geamul Atelierului și am văzut poeziile inșirate, neatinse de ani de zile. La unele chiar mă gândeam că o să revin, unele erau uitate de tot, așa ca niște simple idei peste ani.
Ce aș putea să le fac acum, dar ce parcă la vară când o fi teiul in floare și nu mai e de stat la masă o să revin? Amân mereu si deocamdată nu vreau să le schimb forma, sunt niște gânduri așternute.
Poate pe viitor când iernile vor fi mai aspre și gerul mai iute, o să trec la o verificare amănuntită.
Deseori imi spun, poate nu voi scoate o carte, dar de un caiet am sigur.
Până atunci citesc clasici in viață.