Pagina: 2 : 1
A fost odat’...
: Poezie 2005-05-20 (9115 afişări)
A murit...
: Poezie 2003-05-29 (8208 afişări)
Acasă
: Poezie 2005-12-07 (12280 afişări)
Aducerile-aminte
: Poezie 2005-06-24 (11026 afişări)
Aeternitas
: Poezie 2005-10-14 (8244 afişări)
Agonie
: Poezie 2005-09-06 (8547 afişări)
Am fost...
: Poezie 2003-05-29 (10067 afişări)
Amurg
: Poezie 2005-10-14 (23538 afişări)
Apostolul
: Poezie 2005-10-14 (16239 afişări)
Apostolul
: Poezie 2005-10-14 (8704 afişări)
Apus
: Poezie 2005-10-14 (12448 afişări)
Asfințit
: Poezie 2005-10-14 (12104 afişări)
Așteptare
: Poezie 2005-10-14 (9620 afişări)
Așteptare
: Poezie 2005-10-14 (9832 afişări)
Așteptare
: Poezie 2005-10-14 (10324 afişări)
Atunci
: Poezie 2005-12-07 (8669 afişări)
Bătrâni
: Poezie 2005-12-07 (14882 afişări)
Cade-o lumină
: Poezie 2005-06-24 (8579 afişări)
Cain
: Poezie 2005-12-07 (7881 afişări)
Cântă moartea
: Poezie 2005-12-07 (12276 afişări)
Cântec
: Poezie 2005-12-07 (12016 afişări)
Cântece
: Poezie 2005-12-07 (22181 afişări)
Cântece
: Poezie 2005-12-07 (7536 afişări)
Cântece
: Poezie 2005-12-07 (8011 afişări)
Cântecele mele
: Poezie 2005-12-07 (9275 afişări)
Cărbunii
: Poezie 2009-10-11 (10084 afişări)
Ceahläul
: Poezie 2002-10-23 (9607 afişări)
Cetind pe Baudelaire
: Poezie 2013-03-21 (5741 afişări)
Chemare
: Poezie 2006-05-16 (7695 afişări)
Clăcașii
: Poezie 2008-02-07 (14361 afişări)
Coboară toamna...
: Poezie 2006-05-16 (30062 afişări)
Cosașul
: Poezie 2009-10-13 (9128 afişări)
Craciunul copiilor
: Poezie 2004-10-05 (23949 afişări)
Dăscălița
: poezii pentru copii Poezie 2005-09-25 (25768 afişări)
Dascălul
: Poezie 2009-10-11 (9722 afişări)
De demult...
: Poezie 2006-05-16 (24589 afişări)
Departe
: Poezie 2009-10-12 (9732 afişări)
Din larg
: Poezie 2010-04-28 (9177 afişări)
Doina
: Poezie 2008-11-12 (32677 afişări)
Dorinta
: Poezie 2002-12-06 (11933 afişări)
E sărbătoare
: Poezie 2008-02-07 (9640 afişări)
Eu știu un basm
: Poezie 2009-10-11 (7360 afişări)
Fără țară
: Poezie 2009-10-21 (9196 afişări)
Fată mare
: Poezie 2002-10-23 (8563 afişări)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 Poezie 2005-07-16 (7054 afişări)
Graiul pâinii
: Poezie 2009-10-13 (7214 afişări)
În mine câteodată
: Poezie 2009-10-26 (8666 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografie Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|