Pagina: 2 : 1
A nu mai putea trăi
: Personale 2002-08-08 (18195 afişări)
A ști că mori
: Personale 2004-02-21 (13643 afişări)
Aforisme
: Proză 2004-10-19 (20993 afişări)
Aforisme(II)
: Proză 2009-08-19 (10856 afişări)
Aforisme(III)
: Proză 2009-08-19 (9401 afişări)
Aforisme(IV)
: Proză 2009-08-24 (9670 afişări)
Aforisme(V)
: Proză 2009-08-24 (10085 afişări)
Aforisme(VI)
: Proză 2009-08-31 (10497 afişări)
amurgul gândurilor - 1
: Personale 2004-03-01 (14696 afişări)
amurgul gândurilor - 2
: Personale 2004-03-01 (12488 afişări)
amurgul gândurilor - 3
: Personale 2004-03-01 (12806 afişări)
Aroganța rugăciunii
: fragment Personale 2005-03-02 (14784 afişări)
Bréviaire des vaincus II, extraits
: Poezie 2015-06-10 (7847 afişări)
Căderea în timp
: fragmente Proză 2004-10-09 (15294 afişări)
Caiete (1957-1965)
: fragmente Personale 2009-04-28 (14755 afişări)
Caiete (1966-1968)
: fragmente Personale 2009-04-28 (11720 afişări)
Caiete (1969-1972)
: fragmente Personale 2009-04-28 (10683 afişări)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2 Poezie 2009-08-22 (11246 afişări)
Cartea amăgirilor
: fragment Proză 2002-12-04 (12800 afişări)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Proză 2003-11-19 (16732 afişări)
Cât de departe sunt toate!
: Personale 2002-07-12 (11106 afişări)
Des larmes et des saints, extraits
: Proză 2010-06-04 (10654 afişări)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Proză 2014-11-06 (6856 afişări)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Proză 2009-10-10 (10006 afişări)
Din tot ce-i fugar..
: Eseu 2003-02-28 (12633 afişări)
Du saint au cynique
: Proză 2010-06-03 (9103 afişări)
D’amour amer…
: Proză 2010-06-03 (10237 afişări)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Proză 2014-11-05 (6991 afişări)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane Eseu 2009-04-20 (11344 afişări)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri Poezie 2009-04-21 (9854 afişări)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv Poezie 2009-04-21 (10622 afişări)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului Eseu 2009-04-22 (11460 afişări)
foloasele exilului
: fragment Proză 2004-09-27 (10088 afişări)
gânduri
: Personale 2002-06-24 (10959 afişări)
Gânduri
: Personale 2006-03-30 (12746 afişări)
Îndreptar pătimaș
: Personale 2003-02-23 (10078 afişări)
Îndreptar pătimaș (2)
: Personale 2003-02-23 (8993 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|

|
|
|
Biografie Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|