Eseul este o specie de proza literara, fixata la granita cu literatura, care imbina elemente ale tuturor stilurilor functionale.
Compozitia eseistica ofera posibilitati mari de a asocia idei venite din diferite domenii culturale.
Stilul eseistic este erudit, iar continutul se bazeaza pe o viziune complexa asupra vietii.
Varietatea procedeelor stilistice, ca si faptul ca nu presupune un tipar strict, fac ca aceasta specie sa se bucure de interes cam in toate domeniile culturale.


Eseul consta in consemnarea unor idei, a conexiunilor dintre ele, a parerii personale, intr-o maniera eleganta (stil elevat, trimiteri culturale numeroase, informatie bogata, etc.) Marino spune ca "eseistul incearca sa dea o solutie, nu o impune, nici n-o dogmatizeaza. Doar o propune. El ridica o problema, punandu-se pe sine si pe altii la incercare. Isbuteste si incita adevarul".
Un eseu poate sa abordeze o opera literara, sau un aspect al ei (o idee, o tema un simbol) de pe pozitii filosofice, poate sa apeleze la informatii sociologice sau psihologice, poate sa faca asociatii in diverse arte, pe o tema oarecare, etc.
Inclus in proza exploziva in mod curent, eseul este o specie fixata la granita dintre stilul beletristic si cel stiintific. Este admis in literatura pentru ca autorul prezinta plastic viziunea sa despre lume, dar prin tendinta de a defini varii probleme, se apropie in spirit de o lucrare stiintifica. Nicolae Balota il numeste "gen semiliterar", fixandu-l ca fiind "intre structurile imagistice si cele ideologice", iar Adrian Marino, in articolul dedicat eseului il considera ca un gen de frontiera, "hibrid" situat intre literatura si filosofie.
Eseul are cateva elemente specifice:
- subiectivitatea asumata
- prezentarea unor idei fara obligatia de a fi demonstrate, argumentate
- asociatii libere de teme, motive, simboluri, ganduri
- libertatea totala de a alege un anume stil
- atingerea mai multor domenii

Tiparul compozitional al speciei a fost preluat si in stilul jurnalistic, in special pentru articolele in care se imbina comentariul si relatarea succinta a unor impresii pe marginea unui eveniment, a unei carti, a unei idei, etc.



Bibliografie:
Rusti, Doina, "Presa culturala.
Specii, tehnici compozitionale si de redactare"
Ed. Fundatiei Pro, Buc. 2002