Volumul recent lansat la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”, Biblioteci subiective. Scriitori argeșeni, al Magdei Grigore, reprezintă o apariție inedită în seria cărților apărute la editura Alean a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Este binevenită publicarea unei cărți ce schițează un tablou al literaturii (și nu numai) din ultimii 10 ani în acest județ – 37 de cărți, 36 de autori: Ștefan Dumitru Afrimescu, Allora Albulescu, Ion Popa Argeșanu, Laura Bădescu, Cristian Bădiliță, Constantin Bălăceanu Stolnici, Claudiu Bârsilă, Mircea Bârsilă, Lucian Costache, Octavian Dărmănescu, Dumitru M. Ion, Marie-Hélène Fabra Brătianu, Roman Forai, Carolina Ilica, Al. Th. Ionescu, Ion Toma Ionescu, Marin Ioniță, Conița Lena, Leonid Dragomir (în dialog cu) Dan Ciachir, Sorin Mazilescu, Alexandru Mărchidan, Sorin Dănuț Radu (autor al unui „discurs fotografic”), Cristian Meleșteu, Cristina Onofre, Viorel Pătrașcu, Silvia Petre Grigore, Zina Petrescu, Valentin Predescu, Roman Preutu, Nicolae Radu, Liliana Rus, Ion Popescu Sireteanu, Daniel Turcea (face notă aparte din punct de vedere al perioadei în care s-a remarcat), Ilie Vodăian, Ana Vulcan Chirca.
Bibliotecile subiective cuprind articole de analiză critică, publicate anterior în diverse reviste de cultură din țară. De la început, articolele Magdei Grigore atrag atenția prin cerebralitate și prin faptul că autoarea este un cunoscător din interior al fenomenului literar contemporan, ea însăși fiind o poetă apreciată. Deschiderea culturală foarte mare (spre filosofie, sociologie, teologie, psihologie și alte discipline socio-umane) a făcut posibilă apropierea firească de cărți de o varietate tematică și stilistică remarcabilă: poezie, roman, jurnal de călătorie, memorialistică, critică literară, studiu despre literatura epistolară, dialog, antologie de legende etc. De fiecare dată autoarea reușește să adapteze discursul analitic în funcție de orizontul propus în cele 37 de cărți (un raft de bibliotecă, așa cum afirma profesorul și scriitorul Lucian Costache), fiind receptivă la universurile deschise.
Articolele critice sunt individualizate prin apropierea de eseu – deseori, temele propuse de cărțile puse sub reflectorul analizei devin pretexte pentru ca autoarea să facă lumină într-o anumită privință, îmbogățind lumea ideilor cu propria perspectivă. Demersul este bine dozat, atât cât să-l facă pe cititor atent la ceea ce se află dincolo de aparență, fără a face trecerea – nepermisă din punct de vedere exegetic – de la interpretare la utilizare a textului analizat, în termenii lui Umberto Eco. Se observă dintr-o privire experiența bogată a Magdei Grigore (doctor în filologie) pe terenul eseisticii, pentru care dovedește predilecție, având instrumentele necesare, permanent șlefuite. Sunt articole de reflecție și problematizare, unde este evidentă aplecarea spre filosofare. Acest gen de scriitură e susținut de lecturi variate și numeroase ce fac posibilă deschiderea culturală despre care am amintit. În acest sens, nu e întâmplător faptul că autoarea coordonează de ani buni proiectul dezbaterilor culturale al cărei inițiator este, intitulat „Colocviile Argeșului”, găzduit în ultimii doi ani de C.J.C.P.C.T. Argeș.
În articolele din Biblioteci subiective, Magda nu are pretenția de a oferi interpretări sau „soluții hermeneutice” absolute, deși despică firu-n patru și e tranșantă când trebuie. Îi rămâne lectorului ultima decizie privind cântărirea nuanțelor.
Cititorii vor întâlni frecvent, ca pe un leitmotiv, termenul „ontologic” și derivații săi, ceea ce denotă interesul autoarei pentru relevanța oricărui act de creație pentru viață, pentru realitate în întregul ei, inteligibilă și sensibilă. Magda Grigore pare să atragă permanent atenția asupra faptului că în artă – dincolo de orice ideologie culturală – nimic nu este gratuit; în ultimă instanță, pariul scriitorului „e mai degrabă cu el însuși”.
Un adevărat crez cultural și literar ne aduce „Mărturisirea autorului” ce deschide volumul, un crez în care lumea este un imens spațiu propice actului hermeneutic neîncetat, rezultatele inevitabile fiind bibliotecile în sine și oamenii-bibliotecă; interferențele interpretărilor, selecția cărților (celălalt „partener” al lecturii) și a grilelor de interpretare ne fac în mare parte ceea ce suntem.
Dintre cei prezenți la eveniment au luat cuvântul Octavian Sachelarie, Sorin Mazilescu, Lucian Costache, Ion Popescu Sireteanu, Allora Albulescu, Vasile Ghițescu și Ana Vulcan Chirca.