Am mai publicat pe acest sait prezentări ale unor lucrări ale istoricului sibian dr. Vasile Crișan precum: monografia despre marele gânditor politic român ardelean, Aurel C. Popovici, o alta despre făuritorul de școală istorică clujeană acad. Ioan Lupaș, precum și cea închinată Reuniunii Meseriașilor Români din Săliște.
De data aceasta a dăruit cititorilor interesați de istoria națională o nouă carte în două volume : ENCICLOPEDIE TRIBUNA Oameni, fapte, locuri SIBIU-ARAD-BUCUREȘTI 1884-1918
Este o carte la care s-a muncit mult. Își poate da seama de aceasta oricine care doar ar răsfoi-o. Sunt cuprinse în ea opt sute treizeci de nume de oameni, intelectuali ardeleni, și nu numai, cu datele lor biografice și bibliografice, care au avut în vreun fel de a face cu această publicație înființată în 1884, la Sibiu de către de Ioan Slavici. Apar cuprinse, în lucrare, și numele a 59 de femei-cărturar, promotoare ale mișcării feministe prezente în teritoriile românești încă de atunci, între care Carmen Sylva (regina Elisabeta a României), Lucia Cosma, privighetoarea Ardealului, poeta Maria Cunțan, Sofia Nădejde, Elena Văcărescu ș.a.
De fapt Enciclopedia cuprinde date despre trei publicații diferite dar purtând același nume. Cea de la Sibiu (1884-1903), Tribuna Poporului și Tribuna de la Arad (1897-1912)și Tribuna de la București(1915-1918)
Dacă primele două au militat pentru autonomia Transilvaniei și pentru drepturile românilor, atât de ignorate de administrația maghiară, prin condeiul unor intelectuali și publiciști de renume precum
Ioan Slavici, Ioan Russu-Șrianu, George Coșbuc, Gh. Bogdan-Duică, Eugen Brote, Septimiu Albini, Cornel Pop Păcurar, Elie Dăianu, cea de treia, de la București, transformată în revistă politică și culturală, susținea intrarea României în primul război mondial de parte Antantei ca, în caz de victorie, Transilvania să revină Patriei mamă. Între colaboratorii ei erau foștii gazetari tribuniști ardeleni, refugiați în România deoarece au fost condamnați la moarte, în contumacie, de autoritățile ungare. Erau nume de rezonanță pentru acele timpuri precum: Sever Bocu, Constantin Bucșan, Onisifor Ghibu, Octavian C. Tăslăuanu, Ilarie Chendi, Gheorghe Bogdan-Duică, Aron Cotruș, Octavian Goga.
În primele pagini ale cărții intitulate Argument autorul spune printre altele: Mi-am propus ca prezenta lucrare să fie una lexicografică de complexitatea unei enciclopedii, care să poată fi citită ca un roman captivant.
Într-adevăr, ceea ce și-a propus autorul a și reușit. Ea poate fi folosită cu ușurință, ca material bibliografic, de cei ce doresc să se informeze într-un un anumit domeniu, precum elevii, studenții și alții care elaborează lucrări științifice, sau de cei care doresc, doar, să-și completeze cultura generală.
În același număr al cotidianului sibian Tribuna, care anunța apariția acestei Enciclopedii, este inserat și un interviu luat de jurnalistul N.I. Dobra profesorului dr. Vasile Crișan și intitulat Lung e drumul Clujului De la școala primară din Gilău la doctoratul în istorie.( Vasile Crișan este născut în Gilău, lângă Cluj)
Din întrebări și răspunsuri se vede că cei doi sunt prieteni de multă vreme. Mi s-au părut interesante răspunsurile la două întrebări:
- Aveai, în 2006, 61 de ani când ai obținut titlul de doctor în istorie cu monografia "Aurel C. Popovici", la câțiva ani până la pensie. Ai vrut, musai, să-ți scrie pe cruce "dr."?
-Nu. Am vrut să-mi dovedesc mie că pot face și asta, cum au făcut alții din interes. Acest titlu nu mi-a folosit prea mult material și social. Ba, am ajuns și de bășcălie la unii ca tine!"
- Oricum, când nu mă simt bine, mă duc la un medic, nu la un doctor în istorie. Să mergem mai departe: a cui a fost ideea realizării acestei enciclopedii Tribuna?
- Este un proiect inițiat în anul 2012 de Asociația Ecomuzeul Regional Sibiu, în parteneriat cu Casa de Presă și Editură Tribuna și Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. Eu am redactat textul, dar editor este Marius Halmaghi, referenți de specialitate prof.univ.dr. Pamfil Matei și conf.univ.dr Mihai Racovițan, iconografie și documentare foto dr. Bogdan Andriescu, Irina Racovițan, Marius Halmaghi, prezentare grafică Nicolae Hodiș, Marius Halmaghi, corectură prof. Voichița Bițu, prof. Eugenia Crișan.
Intenția mea este să continui, de la 1918 până în zilele noastre, cu sincopele inerente din perioada acestor aproape 100 de ani, bineînțeles și cu sprijinul redactorilor, istoricilor, colaboratorilor Tribunei de-a lungul anilor care au trecut