Festivalul Internațional de Epigramă „Traian Demetrescu”, desfășurat la Craiova, a ajuns la ediția a IV-a. Chiar dacă, la primele trei ediții, am fost primiți cu multă căldură, la începutul iernii, craiovenii s-au gândit să ne primească, în acest an, cu căldură nu numai în suflete, ci și afară. Așa că au plasat festivalul în toiul verii, mai exact în perioada 3-5 iulie 2015.
Festivalul a fost organizat de Cenaclul Epigramiștilor Olteni, cu sprijinul Consiliului Local Craiova, al Casei de Cultură „Traian Demetrescu” și al Universității Craiova, sub egida Uniunii Epigramiștilor din România.



Gazdele nu ne-au întâmpinat numai cu căldură, ci și cu mape conținând cărți ale scriitorilor craioveni și diverse alte publicații.



Vineri, la orele 17, a avut loc deschiderea oficială a festivalului, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Craiova. La prezidiu, s-au aflat domnii: Cosmin Dragoste – directorul Casei de Cultură „Traian Demetrescu”, Petru Gigea-Gorun – președintele Cenaclului Epigramiștilor Olteni și vicepreședintele U.E.R., George Corbu – președintele U.E.R., Mihai Sălcuțan – vicepreședintele U.E.R., prof. Ștefan Cazimir, dar a lipsit (din motive obiective) doamna primar Lia Olguța Vasilescu.

Dezamăgire
Deși mi-e drumul tot un hop,
Spre casă plec, acum, fuguța,
Căci am avut un singur scop:
Să fac o poză cu Olguța!
(Petru-Ioan Gârda)



Poetul Marius Robu a recitat din Mihai Eminescu și Grigore Vieru, iar epigramiștii prezenți au citit câte patru epigrame. Desigur, nu au lipsit nici replicile spontane.



Lui Laurian Ionică , cel care ar vrea să-mi facă masaj erotic
Laurian, precis nu știi ce zici
Și n-o să îți surâdă-n veci norocul;
Îți recomand o cură de urzici,
Că domnul Manea… drege busuiocul!
(Florina Dinescu-Dinu)

Florinei
Tu, Florina, bine zici,
Însă vezi că e belea:
I-ai recomandat urzici
Pentru că n-aveți saltea?
(Laurențiu Ghiță)

Lui Laurențiu, ce-mi recomandă saltea de urzici
Am să îți tai și ție-avântul
Și n-am să-ți iert impertinența…
Da-n fine, știu, și-a spus cuvântul
Experiența!
(Florina Dinescu-Dinu)

Florinei
Așa o fi, precum tu zici,
Experiență am, normal,
Dar, dacă tot dorești urzici,
Să încercăm la Hofigal!
(Laurențiu Ghiță)

Domnul Ionel Iacob Bencei a înmânat Premiul „Dimitrie Jega”, oferit de maestrul Ștefan Popa Popa’s, umoristului Laurian Ionică.



Seara, la cina festivă de la Restaurantul Flora, pe lângă bucatele și băuturile alese, am primit și câte o plasă cu medicamente și produse naturiste Hofigal.

Plasele Hofigal
Ce seară, iată, dragii mei,
Să stai cu oameni buni la masă,
Să cânți, să povestești, să bei
Și să te bucuri că iei plasă.
(Petru-Ioan Gârda)



Umoriștii prezenți au demonstrat că pot fi și buni recitatori, și talentați cântăreți. Calitățile de dansatori nu am prea reușit să ni le etalăm, deoarece, când s-a dat undă verde pe ringul de dans, eram gata obosiți.
Grigore-Marian Dobreanu, masterchef la „Jurnal de piftii” a organizat un concurs ad-hoc de epigrame, pe care l-a câștigat Nică Janet, cu epigrama:

Piftia
Înghețată strămoșească,
Tremură, de bună seamă,
Ca românul, când îl cheamă
Șeful, să-l muștruluiască…

Sperând măcar la titlul de „ajutor de bucătar”, Gheorghe Bâlici, Petru-Ioan Gârda și subsemnata am pus prea puțină sare în piftii, motiv pentru care am obținut premiile următoare. În ce ordine, sincer, nu mai știu.



Scepticism
(față de piftiile lui Grig)
Eu n-o să gust plachie – pun pariuri –
Din piciorong de porc, vițel sau taur,
Ci mai degrabă voi gusta plachiuri,
Ca Charlie C. în „Goana după aur”.
Petru Ioan Gârda

Oaspetele nonconformist
După ce-a mâncat piftia,
Îmi sorbea din ochi soția;
După țuică și măsline,
Se uita cu drag la mine !...
Gheorghe Bâlici

Soția și soacra în bucătărie
Când cele două mestecau în oale,
Bărbatul de acasă a plecat,
Sperând să dea de niște trufandale,
Că, vai, de răcituri s-a săturat!
Vali Slavu



Dimineața, după micul dejun, am poposit în fața Casei de Oaspeți, unde a fost găzduit generalul Charles de Gaulle, președintele Franței. Dacă, la prima ediție a festivalului, maestrul George Petrone, și-a exprimat dorința de a dormi în patul lui de Gaulle… cu o „de goală”, noi ne-am mulțumit să facem o fotografie de grup, marcând trecerea noastră prin acel loc.



Festivitatea de premiere a avut loc în aceeași sală a Primăriei. Am aflat că la concursul de epigramă au participat 96 de epigramiști. Dat fiind numărul mare de concurente, domnul George Corbu a precizat că se poate vorbi de o „discriminare pozitivă” a femeii, în epigramă.

Apropo de discriminarea pozitivă a femeii
Cum merge doar la doamne-aicea banul,
Deci eu trimit catrenele de-a lela,
V-anunț acum, deschis, că de la anul
Mă voi semna Ioana Petronela!
(Petru-Ioan Gârda)

Te contrazic, în cunoștință de cauză!
Semnând cu numele schimbat,
Nu vei influența conclavu’,
Mai bine e să fii bărbat,
Þi-o spune… domnul Vali Slavu!
(Vali Slavu)

La festival, au fost nouă epigramiste
În întâlnirea ce cuvântă
De epigramă care-mpunge,
Sunt nouă dame care-ncântă,
Acasă, una îmi ajunge!
(Laurian Ionică)



Tema „Dacă dragoste nu e, nimic nu e” fiind foarte generoasă, nu a fost ușoară misiunea juriului alcătuit din domnii George Corbu, Ștefan Cazimir, Tudor Nedelcea,
Cosmin Dragoste și Petre Gigea-Gorun. Au fost acordate următoarele premii:

Premiul I „Nicolae Titulescu” – George Petrone (Iași)

Datorită Þie, Doamne!
Ești ziditorul cel de taină,
Ce-a dat femeii dulci blazoane:
Ah, ce arhitectură faină
Și ce fațadă… ce balcoane!

Premiul al II-lea „Al. Ioan Cuza” – Laurențiu Ghiță (București)

Realitatea crudă
Cum spune-o eternă și veche poveste,
Când dragoste nu e, nimica nu este;
Dar, cum e în viață – confirmă destui –
Când nu ai nimica, nici dragoste nu-i!

Premiul al III-lea „Petrache Poenaru” – Elis Râpeanu (București)

Puterea lucernei
De vrei să-i știi naturii locul
Și armonia vieții-n doi,
La Hofigal găsești norocul
Trifoiului cu patru foi.

Mențiunea I „Marin Sorescu” – Gheorghe Constantinescu (Brașov)

Cinism
Când țara-i gata să se rupă,
Cânta un matelot la proră:
„Cei ce s-au prins cu mine-n horă
O viață bună nu mai PUPÃ!”

Mențiunea II „Traian Demetrescu” – Petru-Ioan Gârda (Cluj-Napoca)

Interes
Îmi stă pe capul fetei și-o prostește
Un ins ce-i cere tot mereu… pupic;
Să-i fie clar că, dacă n-o iubește,
Nu pupă de la mine chiar nimic!

Mențiunea III „Al. Calotescu-Neicu” – Gheorghe Șchiop (Porumbacu de Jos)

Homo canis
L-ar duce și-ar plăti părinții
Pe iubitorul lor băiat,
La un dentist, să-i scoată dinții
Din mâna ce l-a mângâiat.

La fel ca și în ceilalți ani, li s-au oferit premii speciale tuturor participanților. Astfel, au fost premiați umoriștii: Eugen Albu (Cluj-Napoca), Ionel Iacob Bencei (Timișoara), Dan Căpruciu (Galați), Grigore Chitul (Bistrița), Marius Coge (Craiova), Ion Cuzuioc (Chișinău), Florina Dinescu-Dinu (Ploiești), Ion Diviza (Chișinău), Grigore Marian Dobreanu (Târgu-Jiu), Any Drăgoianu (Þânțăreni), Viorica Găinariu (Baia Mare), Laurian Ionică (Boureni, Dolj), Nică Janet (Ostroveni, Dolj), Vasile Larco (Iași), Dorel Lazăr (Aiud), Elena Leach (Sângiorz-Băi), Viorel Martin (București), Ion Micuț (Râmnicu Vâlcea), Gavril Moisa (Cluj-Napoca), Ion Moraru (Galați), Cătălina Orșivschi (Vama, Suceava), Mihai Sălcuțan (Buzău), Dumitru Sârghie (Slatina), Maria Sturdza- Clopotaru (Brașov), Efim Tarlapan (Chișinău), Ioan Toderașcu (Costești, Vaslui), Violeta Urdă (București) și Petru Ion Florin Vasilescu (Craiova). Toate aceste premii au purtat numele unor personalități care au avut legătură cu Craiova.

Lui Ioan Toderașcu, care a primit Premiul „Elena Farago”
A tot scâncit, pân’ la Buzău,
O diplomă, în drumul lui:
„De ce mă strângi în pumnul tău,
Copilule de la Vaslui?”
(Laurențiu Ghiță)



Sub îndrumarea doamnei profesoare Elena Pârvu – decan la Facultatea de Litere a Universității Craiova, au fost traduse o parte dintre epigramele premiate, iar autorii s-au lamentat, din nou, că au fost „traduși”.

Zbatere interioară
Mă cotropesc pe cord furnici
Și nici nu mă mai duc la masă:
Studenta mă traduce-aici,
Nevasta mă traduce-acasă.
(Petru-Ioan Gârda)

Traducătoarei mele
Citind fărâma de idei,
Cu doamna mea traducătoare,
Cu ochii ficși la ochii ei,
Mă uit cu drag și la picioare!
(Laurian Ionică)



Epigramiștii traduși
Traduși fiind de mândre fete,
Epigramiștii ăstei gale
Doresc traduceri integrale,
Aproape opere complete.
(Gheorghe Bâlici)

Traducerea și separatismul
Traducătoarei, dulce muză,
O mulțămire îi aduc:
Că n-a tradus în găgăuză,
Căci găgăuzii ne traduc!
(Ion Diviza)

Confraților care s-au văicărit că au fost traduși
S-au văicărit că sunt distruși
Confrații mei și par credibili,
Dar e ciudat c-au fost „traduși”
Chiar și acei… intraductibili.
(Vali Slavu)

Iubitor de epigramă și iubit de epigramiști, domnul inginer Ștefan Manea – director general al S.C. Hofigal a oferit trei premii și diplome de excelență pentru participanții la concursul cu tema „Natură și sănătate”. Am trăit bucuria de a obține premiul I, ex aequo, alături de alți doi epigramiști: Gheorghe Bâlici și Nichi Ursei.



În poiana din pădure
Acei ce fac ospețe cu de toate,
Lăsând gunoaie, veseli și fălcoși,
Vin în pădure după sănătate,
Căci este clar că nu-s chiar sănătoși!...
(Gheorghe Bâlici – Chișinău)

Produsele Hofigal tratează somnolența
De cauți un extract de rozmarin
Sau de mesteacăn, când ești somnolent,
Nu se găsește câtuși de puțin…
Tot stocul s-a livrat la Parlament!
(Vali Slavu – Aninoasa)

Natura, sănătate curată
Un adevăr ce-i de dorit
Să fie crezul vieții tale:
Ce-ți dă natura gratuit
N-ai să găsești în cinci spitale.
(Nichi Ursei – Râmnicu Vâlcea)

La rândul dumnealui, domnul Manea a primit Premiul „Ilie Murgulescu” pentru întreaga activitate desfășurată în promovarea epigramei românești.



După dialogul interactiv dintre epigramiști și studenții traducători, a urmat monologul fascinant al actorului Ilie Gheorghe. Interpretarea unor fragmente din Boccaccio și Caragiale au stârnit ropote de aplauze.



Omagiu actorului Ilie Gheorghe
E bun cam tot ce noi citim,
Dar nu ar fi, îmi pare mie,
Spectacolul așa sublim,
În lipsa domnului Ilie.
(Petru-Ioan Gârda)



După-amiază, am vizitat o clădire grandioasă, cu o istorie fascinantă – Palatul Jean Mihail, actualmente – Muzeul de Artă Craiova. Prestigioasa instituție muzeală, inaugurată în 1954, se impune nu numai prin stilul arhitectural, dar și prin piesele valoroase, expuse spre a încânta ochiul vizitatorului.



Am pornit, apoi, la pas, prin centrul vechi al Craiovei. Simpaticul nostru ghid, domnul Pavel Popescu – arhitect-șef al județului Dolj – s-a dovedit a fi nu numai un bun cunoscător al istoriei clădirilor din zonă, ci și un om cu simțul umorului. Arătându-i un cuib de rândunică, pe una dintre clădiri, a replicat imediat: „Oare, are autorizație de construcție?”.



Am avut, apoi, privilegiul de a vizita Complexul Minerva – o altă clădire impunătoare, cu o istorie interesantă. Multe lucruri inedite ne-au fost dezvăluite, în Sala Maură, de către Excelența Sa domnul Petre Gigea-Gorun. Rând pe rând, am semnat în Cartea de onoare, alături de nume mari din viața culturală și politică, lucru care ne-a onorat.



Iar eu am mai scris o pagină din povestea festivalului din Bănie. Un festival despre care s-ar mai fi putut scrie multe. Și toate la superlativ!
Ne-am luat rămas bun de la Craiova, cu speranța că, la anul, vom reveni la o ediție la fel de reușită.



Cu multe eforturi, am reușit să realizăm și tradiționala fotografie a agoniștilor prezenți la festival: Grigore-Marian Dobreanu, Vali Slavu, Petru-Ioan Gârda, Any Drăgoianu, Ioan Toderașcu, Laurențiu Ghiță, Grigore Chitul și Ion Diviza.