EXT. SPATELE BLOCULUI. ZI
Întuneric. O ușă de garaj se deschide, înăuntru intră un Bătrânel. Este o zi frumoasă de primăvară. Păsărele cântă, fericite, de căldură și soare. Un vânt dulce bate prin plopii în floare. În garaj este un Trabant. Bătrânul deschide ușa mașinii, lasă frâna de mână apoi o împinge afară. Din două găleți pline cu apă, scoate un burete, îl înmoaie în apă apoi începe să capota. Cineva trece pe lângă el. Un alt bătrân bonom. Se salută prietenesc. Acesta al doilea, are la subraț ‘gazeta sporturilor’. Nea Gică, bătrânul nostru, lasă să îi cadă din mână buretele în găleată și se apropie de Vecin. Acesta îi arată un articol pe prima pagină. Sprijinindu-se de mașină cei doi sunt absorbiți de o polemică pe subiectul din ziar. Stau rezemați de mașină cu ziarul în mână. Pe mașină curg zoaie nespălate.
De undeva de sus de la balcon, îl strigă cineva. Gică se uită. La etaj o bătrânică îi face semn să spele mașina. Nea Gică zâmbește si face o reverență în semn de scuze. Ea îi arată două ghivece cu plante diferite. Nea Gică își pupă degetele ‘perfect’ și îi face semn să coboare. Ea râde. Nea Gică îl dă la o parte pe vecin, și se apucă din nou de spălat. Vecinul intră în garaj și scoate un scăunel pliant. Se așează pe el și continuă să citească ziarul.

EXT. SPATELE BLOCULUI. ZI. MAI TÂRZIU UN PIC
Gică scutură husa unui scaun din mașină. Din bloc, apare Tanti Anișoara, cu un coș de picnic pe umăr, și cu mai multe ghivece mici cu plante în mână. Se apropie de Gică și îl pupă. Vecinul o vede pe Tanti Anișoara, și o salută ridicând ușor pălăria. Tanti Anișoara îi zâmbește, și înclină capul.
Nea Gică îi deschide ușa, ea mulțumește și se așează. Pune coșul și ghivecele pe bancheta din spate. Nea Gică pune husa pe scaun, apoi se duce grăbit în garaj. Acesta iese cu o foarfecă de iarbă, o mică săpăligă, o măturică. Vecinul strânge scăunelul și îl bagă în garaj. Nea Gică închide ușa la garaj, pune toate lucrurile în portbagaj. Vecinul își ia la revedere și pleacă pe alee în direcția opusă mașinii. În mașină Tanti Anișoara își aranjează basmaua în oglinda retrovizoare. Nea Gică se suie și el în mașinuță și bagă cheile în contact. Vrea să pornească motorul dar acesta nu dorește. Mai încearcă de câteva ori. Tot nu vrea.
Se dau jos amândoi din mașină și încep să împingă. Împing ce împing Tanti Anișoara nu mai poate și se oprește, Gică se ambiționează și împinge in continuare. Mașina pornește, nea Gică sare în ea. Din spate încetinel vine Tanti Anișoara. Se urcă și ea în mașină. Nea Gică vrea să bage în viteză, când...mașina se oprește. Tanti Anișoara își pune mâinile pe față. ‘aoleo, fir-ar să fie de mașină’. Nea Gică se dă jos din mașină și fluieră după Vecin. Acesta de undeva de departe se întoarce. Nea Gică îi face semn să vină. Tanti Anișoara este în mașină, mașina rulează, ea tot scoate mâna afară zorind pe cineva. Nea Gică și cu vecinul împing. Mașina pornește, Nea Gică sare în ea, și pornește. Vecinul rămâne în urmă făcându-le cu mâna.
Nea Gică dă drumul la radio, la programul folcloric, de pe radio actualități. Își pun frumos centurile de siguranță apoi elegant și cu muzică înainte, cei doi bătrânei ies din zona de garaje și intră în trafic.

EXT. CIMITIR. ZI
Merg ce merg, și ajung la o poartă mare. La poartă un portar. Nea Gică deschide geamul și îl salută ca pe o veche cunoștință, acesta le deschide și el zâmbitor poarta. Intră, parchează mașina, nea Gică ia uneltele și o plasă din portbagaj, apoi cu toate lucrurile aduse de acasă, o iau pe o alee mare mărginită de tufe înalte, copaci bătrâni și frumoși. Pe o alee mai mică fac la stânga. În fața lor apar ca din neant, morminte. Tanti Anișoara și Nea Gică merg pe alee înainte. Ajung la două morminte cu cruci mari de piatră. Pe morminte sunt pozele celor doi, sub care stau scrise numele lor, data de naștere, fără data de deces.
Nea Gică își pune instrumentele pe jos. Tanti Anișoara scoate din coșul său mai multe pachete și lumânări. Ia un pachet și îl dă unei alte bătrâne. Nea Gică taie buruienile, sapă pământul din jurul mormântului. Tanti Anișoara scoate din ghivecele cel mici, florile și i le dă lui Gică pentru a le planta pe pământul din jurul mormintelor. Tanti Anișoara ia mătura și strânge pământul împrăștiat. Vede undeva în depărtare doi bătrânei ce îngrijeau un mormânt. Veselă Tanti Anișoara le face cu mâna, îl înghiontește și pe Gică să îi remarce. Acesta distras din plantarea lui, se întoarce posac, dar când își vede prietenii zâmbește și le face cu mâna. Tanti spală cu grijă cele două portrete din crucile de piatră.

EXT. CIMITIR. ZI. Mai târziu.
Amândoi se apropie de mașină, se urcă și pornesc. Nea Gică se laudă cu faptul că mașina merge perfect. Își pupă degetele ‘perfect... vezi că merge‘ , îi face semn Anișoarei. ‚Bine dă-i drumul‘ se uită plictisită ea la el. Ajung la poartă. Claxonează. Portarul tocmai mănâncă niște salam, dintr-o hârtie despachetată. Se ridică grăbit, se șterge la gură de muștar, se scutură de frimiturile de pe uniformă. Le deschide poarta, aceștia trec. Își fac cu mâna. Portarul le zâmbește și se uită după ei apoi se retrage în cămăruța lui ‘ce bătrânei haioși’.

EXT. INTERSECÞIE. ZI.
Cei doi bătrâni merg încetișor către casă, ascultând muzică la Radio Antena Satelor. Ajung la o intersecție. Semaforul arată portocaliu intermitent. Traficul este haotic. Cei doi sunt speriați. Nea Gică își face curaj, bagă în viteză, și intră în intersecție. Semaforul este intermitent. O bubuitură.

GENERIC
Două mașini bușite. Doi bărbați se ceartă în mijlocul intersecției. Șoferi din alte mașini se uită curioși la ei, oameni se adună în jurul lor. Prin fața tuturora, Nea Gică și cu Tanti Anișoara împing trabantul ușurel.

- Sfârșit -