........... ............. ................. .................
Nu.
Atat am reusit sa aud... Poate pentru ca a fost primul ei cuvant urmat de surde metode de eschiva.
Era atat de multa liniste. Doar un tiuit acut imi spunea ca inca pot sa aud. Tiuiau poate sentimentele... Poate erau pasarile. Infinit de multe, parca ploua cu pasari. Sau poate mai sus cantau norii pentru ele. Fiecare coltisor are lautarii sai.
Deodata... ceva ma rapeste dintre scrisnituri de dinti si ganduri. Un singur cuvant ar fi putut avea acel efect.
Mereu il uit. Nu il stiu, dar il cunosc doar acea secunda in care este rostit dupa starea pe care mi-o da.
Rolul sau este asta. E un cuvant special.
Nu.
............ ............. ................. ................