poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2000-10-25 | |
Ar fi trebuit sa se simta liber, sa se bucure, dar spre surprinderea lui nu se simtea asa. Isi planuise de mult fiecare clipa cand va fi singur. Isi propusese sa savureze fiecare secunda in care EA nu va fi in preajma lui, sa transforme aceste secunde in sentimente puternice menite sa traiasca mult si sa-i infloreasca in suflet dand nastere sentimentului maret de libertate. Ar fi vrut sa se bucure pentru faptul ca scapase de tachinarile, ticurile, obsesiile si mai ales de posesivitatea ei. Nu-i placea deloc felul in care il trezea dimineata dar mai ales ura faptul ca seara il tot batea la cap din 5 in 5 minute sa treaca in pat, iar el vroia sa mai stea la televizor. Nu era multumit de faptul ca traia in umbra ei. De parca el nu ar fi avut dreptul la viata, de parca ea ar fi vrut sa traiasca si in locul lui. Totul avea gustul unui cosmar. Isi dorea liberate, vroia sa simta, orice dar nu teama sau vina.
Cum statea si isi analiza sentimentele, deodata simti o mica incretire a parului de pe maini, apoi se simti bine dispus. Isi dadu seamna ca asta era sentimentul pe care il astepta de atata vreme. Era inceputul. Se intreba de ce venea asa de tarziu, dar isi sopti ca mai bine mai tarziu decat niciodata. Se simtea bine, chiar fericit cu toate ca il strabatu pentru moment un sentiment de vina. Isi puse intrebarea "Oare era chiar atat de rea?", dar o uita inainte de a-si raspunde. Chipul i-se lumina, simtea si asta era cel mai important. Ar fi vrut sa pastreze sentimentul acesta ca pe un trofeu, sa-l arate tuturor, sa se laude cu el. Isi invinsese teama, avea dreptul sa traiasca asa cum si-ar fi dorit. Se incuraja spunandu-si ca asa va fi toata viata, chiar si atunci cand se va intoarce la ea, ii va spune si nu va mai lasa pe nimeni sa hotarasca pentru el. - Soldaat, drepti ! se auzi vocea rece si dura a sergentului.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate