II

Daca inca mai considerati fam. Schmidt normala trebuie sa stiti ca cea mai mare catastorfa care se poate intampla in perimetrul casei lor este un producerea unui zgomot puternic. Adesea acest zgomot este facut de o usa trantita, dar mai sunt si exceptii. Drept exemplu va voi povesti ce a patit Tudor in Ajun.
Era dimineata. Afara ningea molcom, fara ca zapada sa se aseze. Tudor se uita pe geam. Alecsandru trecu pe langa camera lui, ocoli bradul de doua ori si se aseza pe canapea. Dupa cinci minute isi aduse aminte ceva si pleca repede pe o alta usa. Tudor urmarea amuzat acest ritual matinal al lui Alecsandru, care reaparu pe aceeasi usa cu o patura in brate. Atunci Tudor deschise geamul si plec² spre baie.
Casa fam. Schmidt este o casa veche, din perioada interbelica, facuta in asa fel incat la un curent format intre bucatarie si una din camerele holului, tranteste toate usile deschise. Nefiind niste oameni inchisi in ei usi deschise sunt multe. Usa lui Tudor, a unchiului Marcu, a Lianei, a biroului, cele doua usi de la sufragerie , usa de la baie, toate se trantesc in lant. Problema nu este zgomotul, ci nervi, pentru ca toata lumea se repede sa vada ce s-a intamplat enervandu-l astfel pe vinovat la culme.
In acea dimineata Tudor a avut noroc. Nu s-a trantit nici o usa. Neavand insa halat a iesit din baie, infasurat intr-un prosop, dar cu spatele, picioarele si pieptul goale. Alerga astfel prin toata casa pana in camera lui unde nu a mai avut rabdare sa stea sa inchida usa frumos si a trantit-o brusc. Liana care facea sarmale, Marcu care scria numere si Figaro au pornit-o toti din cealalta parte a casei, din bucatarie spre camera lui Tudor sa vada ce s-a intaplat. Singurul care nici nu a clipit era Alecsandru care statea intins pe canapea si privea televizorul stins pentru ca telecomanda era pe masa. S-ar fi dus si el sa rada de discutia lor dar nu avea nici un chef pentru ca o lene puternica il coplesise.
-Tudore ! ce s-a intamplat ? Ce ai facut ?, exclama Liana
-Nimic draga, s-a trantit usa, spuse tudor calm
-Cum nimic ? Am auzit un zgomot ! Stii ca eu platesc usile astea si daca se strica trebuie sa chem pe cineva ca tu nu stii sa le faci – zise Liana nervoasa
-Da, da nu s-a intamplat nimic, continua Tudor calm.
-Vorbesc foarte serios Tudore, ca dupa ce nu o sa mai fiu eu… nu stiu ce o sa te faci !!! - pe acelasi ton.
-Da nu stiu ce dracu’ te enervezi asa !!!
-Nu mai dracui, cum nu iti convine ceva tu dracui ! – Liana mai nervoasa.
-Tampitule, dobitocule, idiotule ! – pleca Tudor undeva in casa.
Vazand prosopul aruncat pe jos Liana striga dupa el ofensata:
-In orice casa de om e respect fata de sarbatori !
-Dobitocule, idiotule ! – trecu Tudor prin hol.
-Da, ce e, draga ? ce s-a intamplat ? – veni si unchiul Marcu calm langa Liana
-A trantit usa, I raspunse enervata Liana.
-Cine ? Alecsandru ?
-Nu, tudor ! si pleca suparata la bucatarie
Ramas in hol, nedumerit si dezorientat, unchiul Marcu se uita cand la brad cand la Figaro care il privea fix. Intr-un tarziu pleca spre bucatarie intreband-o “ Ce faci Filus aici?
Mai tarziu la usa suna Tudor Mic. Raspunse Alecsandru. Dupa zece minute erau la Tudor Mare in camera si jucau peretica cu niste monede vechi. Tudor mare veni din oras pentru ca avusese “niste treburi”. Cand Tudor spunea ca se duce “in oras ca are niste treburi” insemna ca pleaca sa bea ceva. Daca ar fi fost primavara Tudor ar fi baut coniac sau whskey. Vara Tudor nu s-ar fi atins decat de bere si toamna de vin. Dar nu era nici primavara, nici var,a nici toamna. Era iarna deci era frig deci Tudor bause vodka, tuica sau palinca. Tudor mai avea o expresie : “ Sa mergem sa schimbam” care insemna ca merge sa bea cu Bogdan. Locul cel mai frecventat de Stan si Bran ai anilor 90 era “Cavafi”. “Cavafi” era o terasa murdara cu miros de bautura si alte mirosuri descrise mai sus. Partea descoperita era oricum mai curata si iarna nu erau betivi adormiti pe jos. Inauntru lucrurile se schimbau dar mirosul ramanea.
Vazandu-l cei doi demoni il intrebara daca vine afara. Tudor bine incalzit de treburile lui raspunse ca vine. Afara a inceput o bataie ingrozitoare cu bulgari. Prins intr-o ambuscada Tudor s-a retras in casa ud si inghetat.
Sa vedem cat poate sa suporte un om. Nimeni nu poate realiza cat de nervos era Tudor. Pentru el “schimbul” era un lucru calmant insa azi la “Cavafi” un betiv revolutionar il tinuse de vorba povestindu-I cum tragea el sforile:
-Dac’ m-ar fi ascultat prostu’ ala, hic, n-ar fi acuma ,hic, la Targoviste !
-Da, spuse Tudor.
-Eu stiam ca, garr, pardon, hic, nu se suia in helicop… si pufni in ras fara sa se opreasca
-Da, repeta mecanic
-De ce oare, hic, … Ceausescu ! O sa vina Tepes. Tanti da-mi o bere, hic, Tra la la, Constantinescu comunistu’ dracu’… hahaha! Eu, tu, el , ea., Hic.- si incepu sa danseze prin camera cu sticla in mana si sa strige “Jos Iliescu !”
Nimeni nu poate intelege stress-ul la care fusese supus. Sapuneala era a treia incercare prin care trecuse cu brio, dar cate mai putea sa suporte oare.
Se facu ora sapte seara. Liana dorea sa impodobeasca bradul dar fiind prea mic trebuia fixat in suport cu niste pene de lemn. Tudor se baga sub pom incercand sa il fixeze in timp ce Liana il tinea drept. Enervata ca dureaza prea mult a inceput un monolog umilitor pentru d. Schmidt.
-in ceilalti ani il fixa Mariela. De fapt pana acum nu a fost nevoie. Numai anul trecut. Dar nici atunci nu l-ai fixat tu. Lasa Tudore daca nu poti nu poti. Ma duc sa-l chem pe Vasile
-De ce vrei sa ma umilesti ? , intreba glumet Tudor
-Nu da’ lasa ca ma duc sa-l chem, zise ofticata Liana fara sa-l asculte.
-Gata l-am fixat.
-Ba nu l-ai fixat!
-Ba da. Uite ca nu se mai misca.
-Nu se misca fiindca il tin eu.
-Atunci da-I drumul.
-Il chem pe Vasile.
-Da-i drumul sa vedem daca sta
-Iesi de acolo si tine-l , sa ma duc sa-l chem.
-Cred ca sta.
Dar Liana plecase deja. Tudor o striga mandru. Liana se intoarse si il intreba de ce a durat atat.Tudor nervos pleca in bucatarie.