E bizar de intunecata camera asta... nu ti se pare ?
Ma apropii de un perete si privesc, privesc jumatatea de chip omenesc ce-mi intoarce privirea plina de groaza. E speriata din cauza sectionarii pe care a suferit-o sau din cauza miilor de figuri geometrice intrepatrunse , ce par ca se multiplica umpland peretele? Si nu au culoare , totul totul este negru, gri fumuriu, nuante ale umbrelor ce danseaza static.
E bizara camera asta...nu ti se pare?
Ma mut spre stanga: o gura deschisa ce pare ca tipa...Inchid ochii pentru a-mi ascunde groaza, dar in imaginea mintii o revad si-i aud glasul ce-mi sparge timpanele! Si sunt teribil de singura, de parca restul omenirii ar fi pierit de mult, de parca totul s-ar fi scurs prin negura gauriidesenate in coltul camerei intunecate...E atat de reala incat imi e frica sa ma apropii, mi-e frica sa nu ma absoarba si pe mine.
E bizara ,nu?
Imi las capul pe spate pentru a nu mai vedea incrustarile bolnave..vad,vad cerul !!! Dar cerul e incetosat si plin de nori grii, fumurii.
Si totusi era o camera...Camera nu are tavan ? NU are pereti? Partca mai devreme ii vazusem...
E bizar...