Mi-e greu să deschid ochii și să văd vidul în care mă scufund, să privesc cum mă înconjoară și corpul meu tresaltă cu fiecare atom. Nu mai știu nici să respir dar nu mă deranjează. Așa pot asculta liniștea, muzica asta sublimă în care mă afund încetul cu încetul... a rămas din mine doar o flamă, s-a stins focul ce mă mistuia... aștept un cuvânt sau o șoaptă să mă aprindă... aștept privirea ta de gheață să mă pătrundă... să ne topim împreună... durere că nu te pot ajunge, alerg spre tine și pașii mă poartă înapoi... BEZNÃ!