Carlos ăsta era membru mare...

Subtitlu: Tot pe chestie de Judecată Tovărășească [urmare].

Deh, domnule!
Mă duci cu gîndul la încă ceva..
Chestia cu trestia de exmatriculare din UTM din cauză de cerere de plecare în Israel fusese în 1958 și în 1960 aveam, totuși, Diploma de Maturitate și gîndeam să încerc a intra la Fac. de Electrotehnică, Iași, deși cerusem să părăsesc România* [V. mai jos].
Îmi spun prietenii:
"Măi "pătatule". Esti nebun? Te pui pe tocit, cu antecedentale tale? Cu acte depuse și nesănătos "la origine"... Hai mai bine la pescuit". Dar eu, chiar nebun, încep să recapitulez materia și timp de două luni dorm doar patru ore pe noapte.
Și intru...
Trece primul semestru și ... nimic...
Nimeni nu mă dă afară.
Colegii mei..., deh.
Se adeverise că tocisem degeaba.
Era unul care înainte de proba orală mă chestionase cum se calculeaza volumul piramidei.
"Ce tocmai asta?", îl întrebasem.
"Păi e simplu. Îl văd pe profu exasperat că nu știu ninica întrebîndu-mă:
"Măi! Tu știi ceva?".
"Bineînțeles. Știu piramida".
Pe scurt, mulți erau cadre "sănătoase" de partid veniți din producție.
Pe fîrtatele de mai sus, un vlăjgan cu fro 10 ani peste mine, îl chema Ion Bou-bătrîn și insista să fie numit "nea Ion".
Într-o zi mă înștiintează că și-a schimbat numele.
"De amu să-mi spui "nea Carlos", îmi zice.
"Carlos... ce?", întreb.
"Carlos Bou-bătrîn".
Deh.. Probabil pe chestie de origine sănătoasă.
În fine. Carlos ăsta era membru mare. Așa spunea că spune pretena lui în momente intime.
În afara de asta era și membru de partid.
Tot mare.
Și într-o bună zi, după ce copiase de la mine toate examenele, îmi spune:
"Te observ de mult timp și cred că ai putea fi un membru bun".
M-am speriat. Or mai cerceta și or găsi că am cerere de plecare în străinătate.
Îi spun:
"Nea Carlos, el e bun și acum. Membru', adecă. Vrai să-mi faci cunostiință cu fro fustă din satul tău?".
"Măi Ben, nu mă rîde că mă doare operația. Membru în Partid". Bah...
"Nea, hai să-ți spun în sicret. Nu-s demn de așa onoare. Eu caut să mă tot reeduc, dar mere foarte greu căci un bunic a fost Rabin și celalalt burjui. Vindea nasturi de contrabandă. Oi pica la examinare, caci să mint nu vreu".
Asta era în Anul I. În al patrulea m-a demascat cineva, știu și cine căci a avut remușcări și a venit să ceară iertare, dar la 25 fevruarie eram "liber" cu toate notele alea bune.
Vorba Decanului:
"Nu e treaba noastra să pregatim ingineri pentru o țară capitalistă".
Cine știe.....
Poate că fi-su, inginerul, lucrează astăzi în șantierul de vis a vis de căsuța me.
------
*Celor care ceruseră să plece din România nu li se permitea să învețe la facultate