Sufletul meu nu e cu mine,m-a părăsit într-o cutie roșie unde stau păpuși stricate.Ele sunt moarte,eu sunt vie,însă..doar în exterior,interiorul meu e mort de mult timp.Sufletul m-a părăsit în această cutie blestemată,sperand să mă refac.Am să fiu vie pe dinăuntrul,ca să pot ieși de aici,am să mă prefac.Port o camașă albă,mă simt parcă aș fi închisă într-un sanatoriu cu borcane de pastile goale.Am să mor aici între pereții de carton în interval de timpuri ireale.Parcă aș fi un personaj animat..nu simt nimic nici durere,nici speranță..Mai e o clipă pînă cînd am să mor sfîșiată de singurătate,se spune că îți poți vedea moarte cu ochii.O văd.Se apropie.Acum mă învăluie...E atît de întuneric și frig.Am tras obloanele.