Era prima zi la scoala cea noua. Se simtea ciudat. Pe deoparte ii era dor de vechii colegi pe de alta parte era nerabdator sa isi faca noi prieteni.
Intra in clasa pe la jumatatea orei de matematica insotit de directoarea scolii care il prezenta profesorului si noilor colegi.
- Pofteste in banca, te rog. Ii spuse profesorul de matematica dupa iesirea directoarei.
Nu auzise intrebarea. Privirea ii era hipnotizata de ochii ei de culoarea cerului senin de vara. Il privea atat de patrunzator de parca ar fi vrut sa afle totul despre el intr-o clipita. Daca nu ar fi fost doar o eleva de clasa a 7-a (inzestrata cu marinimie de natura de altfel ca pentru finele liceului...!) ai fi zis ca incearca sa il dezbrace din priviri.
Prinse snopul de chei cu o miscare reflexa cu o fractiune de secunda inainte sa il loveasca in tampla. Privirea o avea inca prinsa in capcana albastra. In clasa se auzi un murmur: E jedi!!! Profu de mate statea perplex ca o ecuatie de gradul doi cu 4 necunoscute ramasa pe jumate nerezolvata: niciodata nu ratase tinta! Baiatu asta e special, fac pariu ca intra la liceu fara o secunda de meditati! isi zise in sinea sa zambind multumit si incantat de noua provocare.