Trăia odată, într-un oraș, o doamnă frumoasă. Era bună și harnică, dar avea o slăbiciune: îi plăceau tare mult pantofii. Avea cei mai frumoși pantofi din țară și avea o mulțime: albi, și roz, și roșii și se prindeau de picior cu două funde de mătase, de aceeași culoarea. În fiecare zi, când se ducea să ia apă din râu, și-i admira în oglinda apei cristaline.
În acel râu, trăia o vrăjitoare cumplită, care era tare invidioasă pe doamnă din cauza pantofilor. Așa că i-a pus gând rău doamnei.
Într-o zi, când s-a dus la râu, fiind cald, doamna s-a descălțat și-a pus pantofii alături ca să-i poată vedea și s-a așezat pe malul apei. Atunci vrăjitoarea a prins-o și a tras-o în apa rece. Și nimeni n-a mai văzut-o vreodată. Pe malul apei, oamenii au găsit numai pantofii ei.
După un an, în acel loc, au apărut o mulțime de flori, care semănau cu pantofii cei frumoși ai d-nei. Și oamenii au numit acele flori "Papucul doamnei".
Martie 2005