poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-07-03 | |
“Ask mama why I got this urge to die” 2pac
Plouă. De ce nu ar ploua?! Jack s-a trezit de jumătate de ceas, și-a băut cafeaua cu lapte, a fumat cele 4 țigări regulamentare, s-a spălat alene pe dinți și acum așteaptă. Așteaptă să sune celularul. Trebuie să coboare în fața blocului, Fordul Focus albastru se va opri scurt, iar el își va continua jumătatea de dimineața pe scaunul din dreapta șoferului. -Alo! Hai, coboară. Ajung în 5 minute. -Ok, cobor chiar acum. La ieșire se privește pentru 2 secunde în oglinda de lângă ușă. „Este ultima zi din viața mea, măcar astăzi să arăt cool.” Vecina de la etajul 1 este obsedată de căței și cățeluși. Are 7-8 în apartamentul ei de 2 camere. Numărul variază, ades adoptă fără regrete prima potaie care-i iese în cale și o înconjoară cu aceeași dragoste necondiționată. Jack tocmai se află în fața apartamentului plin de câini. Hărmălaie mare, vecina se pregătește să iasă. Instantaneu Jack mărește pasul, îl stresează toată turma aceea de câini, băloasă și gălăgioasă. Prea târziu, un câine tocmai și-a lăsat o pereche de bale pe pantalonii lui albi de vară. „’tu-ți ceapa ta de nesimțit! Tocmai pe pantalonii mei te-ai găsit să salivezi?!” -Scuzați, scuzați. Bobiță, puiule, stai cuminte, nu vezi că l-ai murdărit pe domnul Popesco?! -Nu face nimic doamnă, iese la spălat. Oricum, o zi bună. -Mulțumesc, la fel. Vecina se apleacă rapid și îi prinde cățelului indisciplinat, cu gesturi experte, zgarda de gâtul flocos. „Ce dracu’ caută baba asta senilă pe stradă?! Și ce-i apartamentul ei, pension de potăi băloase?! Exact asta trebuia să se întâmple astăzi: să-mi bălească pantalonii! A făcut-o intenționat. Câinii percep extrasenzorial mai repede decât șobolanii. De unde dracu’ știe c-o să mor astăzi?!... Hm... nu cred că știe. De unde să știe potaia asta jigărită că astăzi tocmai a muradărit pantalonii unui om ce va muri în 2 ore?!” Jack își aprinde a 5-a țigară. În mașina lui Silviu nu se fumează, așa că profită pentru a savura o ultimă țigară. Se uită atent la pantalonii albi. „Nu e chiar așa de grav, se putea și mai rău, putea să mă muște și atunci chiar îmi părea rău. Dacă eram parlamentar propuneam o lege pentru a interzice mai mult de 2 câini pe apartament. Cine posedă mai mult, la bulău. Ce-i aici?! Bloc de ființe bipede sau de patrupede?! Mă enervează baba asta la culme! De ce dracu’ n-o internează ai ei la azil?! Umblă cu turma asta de câini pe stradă, iar moartea o caută pe-acasă!” Silviu a oprit de ceva mașina și se uită îngrijorat la Jack, acesta continuă să râdă încet cu gândul la flagelarea proprietarilor de patrupede băloase. „Probabil că iar a făcut vreo glumă de șantierist. Numai tâmpenii are în cap. Totuși e băiat bun, nu e în stare să rănească nici o muscă chioară.” -Hai! Jack?! Jack e absent, votează și propune în continuare legi pentru asanarea fenomenului generat de balele patrupedului indisciplinat. Claxonează. Jack se trezește din reverie. -Ai și ajuns?! -Ce faci mă, nu mai auzi?! De cinci minute te strig și tu nimic. -Mai taie! 5 minute?! N-are cum, probabil vreo 10-15 secunde. -De ce râdeai singur ca prostu’? Și pune-ți mai repede centura, nu vezi că face a pornit alarma?! Cu un gest scurt Jack își potrivește centura. „Ce mai vrea și Silviu ăsta?! Numai de pisălogeala lui duceam eu lipsă acum, măcar timpul ăsta care mi-a mai rămas să-l petrec în liniște.” -Eee, nimic, am uitat să-mi iau cuțitul albastru la mine, n-o să avem cu ce tăia roșiile. -Și ăsta e un motiv de hlizeală? -Să oprești la peco, vreau să-mi iau un pepsi rece, presimt că azi o să-mi fie sete. -Ha-ha. Ce peco?! Ai uitat că până la ieșirea la autostradă nu e nici un peco. Mă, ce se întâmplă cu tine?! Când te-ai culcat azi-noapte, la 4 dimineața?! Nu înțeleg cum îți pot pierde nopțile pe internet?! -Am dormit mult, vreo 6 ore. Și mai lasă-mă cu pisolăgeala ta. Ești foarte stresant uneori, nu înțeleg de ce mă torturez, mergând cu tine, dimineață de dimineață. -Ha-ha. E clar, ai dormit puțin și agitat. Și mergi că n-ai bani de autobuz. Ha-ha. Mergi că ești milog. -Pot să-ți spun ceva: taci dracului din gură și condu, vezi să nu dai peste vreo babă matinală și plimbăreață... Ha-Ha Jack apasă butonul pentru radio. Muzica hip-hop se oprește brusc, John Lenon se introduce suav între cei 2, „imagine all the people living for today”... -Schimbă-l pe pleoștitul ăsta, mi se face somn cu el... -„You may say that I'm a dreamer but I'm not the only one” Jack fredonează cu voce tare, tocmai pentru a-l irita pe Silviu. -E clar, iar ai fumat marijuana dis-de-dimineață, de asta ești așa zglobiu și surâzător… -N-am fumat mă nimic. Serios, n-am mai fumat de mult. “Mai am 10 minute” Înghite încet din sticla rece de pepsi. “Undeva, peste dealul din față, este un pod de piatră. Acolo se vor termina toate. Acolo se va opri cotidianul pentru mine.” -Pot fuma o țigară?! -Ha-ha. O țigară de marijuana poate. Ce-ai, știi doar că nu fumez nici eu în mașină?! -Te rog frumos, una, deschid și geamul, promit. -Jack, azi e ceva ciudad cu tine, serios, mă îngrijorezi. -Nu e nimic, serios, mă simt fericit. Camionul de 40 de tone i-a lovit frontal. Moartea i-a surprins fericiți: Silviu râdea privindu-l pe Jack, acesta era mulțumit că tocmai luase sfârșit cotidianul său haotic. Jack nu putea să defraudeze, a murit exact când a trebuit, orice intervenție divină sau canină era exclusă din start. Jack a avut mână bună, se putea paria fără probleme pe instinctul lui. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate