poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-03-22 | |
Un zâmbet
Nu a găsit rănete, merele acrișoare, aromate care îi plăceau atât de mult. A pornit mai departe în căutarea lor la Piața Străduinței. S-a oprit la o grămadă fățoasă în spatele căreia trona o femeie de vreo 35 de ani. -Caut mere ecologice, aveți ? -Cum adică ?! -Mere sănătoase, nepoluate, așa, ca dumneavoastră. Ochii femeii sticlesc deodată. -Am toate felurile, ionatane, crețești, rânete, palmen auriu, delicios de Voinești ... de care vă dau ? -Rănete dacă mai lăsați din preț. -Le-am dat până adineauri cu treizeci de mii, am scăzut la 25 să plec mai repede acasă. -Dacă mi le dați cu 20 iau cinci kilograme. -Hai, nici ca dumneavoastră, nici ca mine, mai puneți zece mii ! -Binee, zâmbește Omul . Bagă în pungă numai pe cele zbârcite, așa îi plac lui. -Vedeți ce bună sunt, vă las în grămadă să alegeți. -Mare lucru, bună ați fi dacă ați merge cu mine ! -Păi mi-ați adus mie Orhideea aia ? - I-o duc soției, merită și ea atâta lucru! -Eu n-am primit niciodată o floare ! -Nici când erați domnișoară ? - Nuu ! - Păcat! Femeia pune punga pe cântar. -Cinci kilograme cu bătaie! -Mulțumesc! V–ați hotărât, mergeți sau nu cu mine ? -Sunteți grozav, vă dau drumul în casă și vreți pe masă, vă bag sub pat și vreți în pat! -Și care-i problema ? -Păi dacă fac asta mai mă lasă al meu la oraș ? -Așa e, poftim banii. Omul a luat merele, a intrat în Piața cu Flori și a cumpărat o frezie de 25.000 lei. S-a întors iar la tarabă. -Un dar de la mine, de ziua dumitale, oricând o fi!. Ochii Ei râd, sunt vii și strălucitori. O miroase de mai multe ori și se laudă la celelalte femei, ridicând-o în sus. -Uite ce floare frumoasă am primit de la domnul! - N-o pune în apă, îi zice Omul, du-o acasă și păstreaz-o în camera bună, când te-oi uita la ea îți amintești de mine. Altă femeie îl invită, veniți și aici, vă dăm un ionatan bun. Acasă, dăruiește Orhideea soției și îi povestește despre cadoul oferit unei femei necunoscute, pe care n-a întrebat-o cum o cheamă, de unde este și pe care probabil n-o s-o mai întâlnească niciodată. -Vino să te pup ! îl alintă ea. Așa se-ntâmplă primăvara, faci pe artistul. . Era drăguță? Nicolae Aurelian Diaconescu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate