poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-28 | |
- Mami, eu nu văd nimic din filmul ăsta, se smiorcăie Iulică și-și încrucișează brațele îmbufnat.
- Cum adică nu vezi nimic? se miră Nuți. - Din cauza doamnei din față, aia cu pălăria cu fulg. - E pană de păun, dragă! Nae, schimbă locul cu Iulică, ești mai înalt. - Măi! Să dea naiba dacă puteți sta și voi o dată liniștiți! Hai, Iulică, vino încoace. - Alo! Stai dom’le jos! Unde te crezi, în parc? se auziră câteva voci din spate. - Ho! Ho, că doar ne-am inversat locurile! le strigă Nae. Ce-au făcut, nevastă, ăștia în film? - I-a cerut mâna, tu! - Cui, dragă? - Sss! Mai tăceți, dom’le, din gură! Ce educație dați copilului…, se enervează iarăși cineva. - Pss! Nuți! - Ce-i? - Nu văd nimic de pălăria ăleia! Îi tremură fulgul de zici că-i uragan... - E pană de păun, dragă! O avea parkinson, știu eu, șoptește Nuți. - Nu mă interesează ce are, eu atâta vreau: să văd filmul! Am plătit pentru asta! se oțărăște Nae. - Atunci spune-i să-și dea pălăria jos, ce mai aștepți?! - Ai văzut, tati, ce fulg mare are? Þi-am zis eu că nu se vede… - Doamnă, vă rog să vă scoateți pălăria, că nu se vede jumătate din ecran. - Þi-a răspuns, tu? se interesează Nuți. - Nu cred. Doamnă! Scoteți-vă măcar fulgul! - E pană de păun, Nae. Auzi, tu? Dacă-i surdă? - Te pomenești! - Strigă mai tare. - Doamnă!! Scoate-ți, dracului, conopida de pe cap până nu ți-o bag pe nas, ca la gâște! - Dragă, nesimțitul din spate mă jignește! Te rog ia măsuri, îl înghiontește doamna cu pălărie pe soțul de lângă ea. - Mai bine scoate tu pălăria, șoptește el cântărindu-l cu coada ochiului pe Nae. - Nici moartă! - Bine dragă… Domnule, vă rog să fiți civilizat și să nu-mi jigniți soția. - Atunci spune-i dumneata să-și scoată pălăria… sau baremi fulgul ăla! - Nu se poate, pana este cusută. - Atunci pălăria cu totul. - Nici asta nu se poate. Abia s-a întors de la coafor. - Extraordinar! Iulică treci înapoi la locul tău! Tu tot nu înțelegi nimic din film... Uită-te la fulgul doamnei! - E pană, Nae! Pană de păun, ce naiba! se enervează Nuți. - Mami, eu chiar nu văd nimic de pe locul ăsta. - Atunci ridică-te pe spătarul scaunului, puișor. Așa, și pune picioarele aici, pe margine. - Alo! Așează-ți, dom’le, odrasla că n-am plătit să-ți văd ție progenitura! se auziră iarăși vociferări. - Nici el nu vede! Din cauza pălăriei doamnei, îi lămurește Nae. - Atunci mă ridic și eu! hotărăște tipul. - Și eu! se aude un altul. - Jos, tâmpiților! Huo!! - Cu cine vorbești așa, țușcă neagră? - Să moară mama dacă nu te sparg la nară! - Să vină omul de ordine! Să dea huliganii afară. - Băi țapule! Pe cine faci, băi, huligan? - Dragă, mai bine ți-ai da jos pălăria. Uite ce mai circ a ieșit în sală! îi șoptește soțul doamnei proaspăt coafată. - Mai bine mor! - Dacă nu vă așezați imediat pe scaunele voastre, opresc filmul! strigă din ușă o angajată a cinematografului. - Ai văzut, dragă, cum i-a potolit? Tot femeile… Iar tu, intri așa, una-două, în panică. Auzi la el, să-mi scot pălăria! - Tati, ce fac ăia din film? - Se pupă, dragă. Și când nu se pupă, se ceartă. Ca-n viață... Lasă, că-ți povestesc acasă. - Dar mă plictisesc! Nu mai vreau în viața mea la cinematograf. - Nuți. Știi, dragă, ce cred eu? - Ce? - Că doamna din față a suferit un accident teribil, abia a scăpat cu viață dintr-un incendiu devastator. De acolo a rămas cu urme adânci pe cap. E cheală, dragă, zbârcită! - Vai, săraca! - Asta e. D-aia nu-și etalează pielea hidoasă în public. Ar șoca, ar trezi repulsia celor din sală și s-ar holba toată lumea la ea. - Of, Nae. Și noi care ne-am luat de săraca femeie. - La ieșire o să-i cerem scuze, asta e. Ce rău trebuie să fie! Să fi obligată să porți tot timpul pălăria aia penibilă cu fulg. - Cu pană, Nae! Pa - nă! Știi ce cred eu? Că nu și-o scoate decât în baie, altfel o părăsește soțul. Că uite, el arată binișor în comparație cu cheala. - Păi, dacă n-a fost și el în incendiu… Norocul lui! - Iulică, să nu care cumva să te joci vreodată cu chibriturile! Altfel uite, ajungi ca doamna, chelboasă. - Și-o să porți pălărie ca asta! - Ãăă! Nu vreau să fiu chelbos..., se pune Iulică pe bocit, acoperindu-și fața. Pe neașteptate, doamna cu picina își scoate brusc pălăria și o aruncă soțului. Apoi, cu gesturi voluptoase își aranjează părul ținut pe nedrept prizonier. - Vai, Nae! Ne-am înșelat, dragă. Privește ce păr frumos! - Și ce volum! - Și ce culoare interesantă. - Mami, tanti din față e frumoasă… Nu e chelboasă! - Auzi dragă, șoptește emoționată doamna fără pălărie soțului ei, dă-mi repede poșeta să-i dau o gumă de mestecat puștiului din spate. Ce bine-crescut e și ce părinți cumsecade… |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate