poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-18 | |
Și am plecat amândouă în aceeași direcție. Știam că nu există niciun bar în drumul meu, dar tot așa știam că nu ar trebui să mă intereseze dacă Ea se duce sau nu la serviciu.
Cum timpul îmi permitea o rătăcire de vreo 30 minute, merg în spatele ei. La următoarea intersecție, hop și surpriza.Un Mercedes Benz oprește lângă ea și aceasta nu pare deloc surprinsă. Urcă și mașina trece pe lângă mine, dar nu-mi este mare mirarea când femeia coboară să vorbească cu mine. Despre ce, despre cine...poate să-mi spună să nu-i spun bărbatului ei, dar azi l-am văzut pentru prima oară...cine știe... -Hei, gagica! La o asemenea abordare numai ea putea fi.Mă opresc. -Cu tine vorbesc. Stai să-ți spun ceva. În legătură cu tipul din mașină, nu e ceea ce crezi. E un prieten care mă ajută când am nevoie. Nu am nimic cu el, să știi. -Dar nici nu vreau să știu și nici nu-mi dau seama de ce îmi spui toate aceste lucruri când nici nu mă cunoști, nici nu te cunosc. Ce sens are discuția asta? Le vei spune tuturor care te vor vedea același lucru? Îi vei opri pe toți să le explici? -Nu știu. Dar cred că da. Dar te-am văzut în maxi-taxi și nu am vrut să-ți faci o impresie proastă despre mine.Ești drăguță și nu vreau ca, atunci când ne vom mai vedea să te uiți la mine: Uite-o și pe curva asta! Atâta tot.De asta am oprit să-ți spun. -Să fii liniștită în ceea ce mă privește. Nu judec oamenii înainte să vorbesc cu ei. La revedere! Dar în tot acest timp, tipul din Mercedes nu s-a lăsat văzut. O fi însurat, mai știi... -Pa! Și să nu uiți că nu am nimic cu tipul ăsta. Și au plecat. Ce-ți mai este și cu oamenii ăștia...nu pot fi înțeleși. No comment! M-am dus la serviciu să-mi văd de treburile mele cu gândul la femeia care, în afară de faptul că era vulgară, mai era și lipsită de bun-simț. Auzi, să mă oprească să-mi spună că nu are nimic cu ăla. Și pe bărbat îl certa că a vorbit cu fosta. Cum să înțelegi o femeie ca asta? Bărbații se plâng de secole că nu ne înțeleg și că nu-și dau seama ce este în capul nostru. Uneori nici eu nu-mi dau seama, dar ei. Ziua a decurs normal, fără alte "discuții" colaterale. Le aștept pe prietenele mele să le povestesc ce zi interesantă am avut. Poate s-a întâmplat și la ele ceva care să iasă din cotidian. Lucrurile care sunt la fel mă plicisesc. Trebuie să fie ceva care să mă facă să ies din normalitate. -Cling - clong! A venit Ioana. Mă duc să-i deschid pentru că, altfel, îmi pune toată scara în cap. Ea nu poate aștepta.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate